Sunt plătiţi – şi nu cu salarii mici – să vegheze pentru ca în judeţul nostru aerul, apa, solul, să fie curate. Pe cât posibil, nepoluate peste anumiţi parametri care ar pune în pericol sănătatea publică.
„Armata” de inspectori de mediu are datoria de a sta de strajă în acest sens. Controale pe teren, analize, somaţii şi sancţiuni, acolo unde e cazul, fără discriminare, pentru persoane fizice sau juridice. Ca şi în cazul unui defunct joc piramidal, noi, cetăţenii, „dormim liniştiţi”, ştiind că ditamai „Mediul” exact cu asta se ocupă. Numai că oricine aruncă o privire spre sediul instituţiei rămâne uimit. Chiar lângă scările intrării principale, un coş de gunoi e rupt şi răsturnat.
Micul spaţiu aferent, un fel de curte, se află sub stăpânirea vegetaţiei crescute la întâmplare. Pe lângă zidul clădirii, cartoane, cârpe, hârtii, ca semn că aici uneori, noaptea doarme vreun cerşetor obosit de atâta tras din punga cu aurolac. Tot aici îşi va fi făcut şi nevoile fiziologice. Deşi acest perimetru putea deveni un „colţ de natură”, reprezentativ pentru o instituţie care se repectă, iată că spaţiul respectiv nu este nici măcar îngrădit, fiind accesibil deopotrivă oamenilor şi câinilor maidanezi.
„Peisajul” nu le face cinste celor care se ocupă cu protecţia mediului din judeţul nostru. Dacă propria „ogradă” este poluată în acest fel, ce aşteptări putem avea de la ei?