La invitația Muzeului Municipal Câmpulung, Teatrul Independent Pitești s-a alăturat proiectului sprijinit de primăria de la poalele Mateiașului, de Dragobete aducând în atenția publicului corespondența dintre trei eroi musceleni și persoane dragi lor, rămase acasă. Astfel, Luminița Borta, Sonia Constantinescu, Cristi Matei și Mădălin Popa au citit scrisori de iubire de pe front scrise de eroi care au participat la Primul și al Doilea Război Mondial. Din epistolele semnate „cu sânge” de maiorul Dimitrie Giurescu, locotenentul Gheorghe Bădescu și sublocotenentul Ilie Cristea reiese dragostea lor pentru țară, pentru pământ, pentru părinți, frați, soții, copii, pentru gospodăriile lor, pentru biserica lor, pentru satul lor…. Dragostea pentru toate acestea i-a îmbărbătat, le-a alinat suferințele și necazurile, i-a ajutat să treacă peste toate obstacolele. Și tot dragostea i-a oțelit în fața morții…
Ca o tristă coincidență, lectura publică a avut loc în aer liber, în Grădina Publică „Merci”, la 24 februarie, în ziua în care a început, din nou, războiul în Europa, președintele Rusiei, Vladimir Putin, dând ordinul sec de atac asupra Ucrainei….„Am lăcrimat la scrisorile de pe front din Primul și al Doilea Război Mondial în ziua în care s-a întrevăzut al Treilea Război Mondial… Nu mi-am dorit o astfel de coincidență…”, a consemnat pe Facebook actrița Luminița Borta. De la apariția scrisului, oamenii au comunicat la distanță prin intermediul scrisorilor. În vremuri de deznădejde și restriște, gândul la cei dragi face omul să își înfrunte fricile și groaza, iar vorba – chiar și scrisă – îi dă putere să meargă mai departe. Iubirea întărește inimile și anulează distanțele.
În istoria modernă și contemporană, România a participat la trei conflagrații majore: Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, cunoscut în istoriografia română drept Războiul de Independență, Primul Război Mondial sau Războiul de Întregire Națională și al Doilea Război Mondial. Cele trei conflicte au îndoliat mii de familii: mame care și-au plâns fiii, neveste care au îmbrăcat haina neagră, copii orfani rămași desculți pentru că stâlpul famiilei lor s-a prăpădit pe câmpul de onoare pentru țară și drapel. Jertfa lor va fi onorată și peste veacuri și va rămâne scrisă cu litere de sânge în cartea de aur a istoriei naționale.
Cornel Popescu, istoric: „Condamnăm atacul Rusiei”
În a cincea zi de război în țara vecină, l-am întrebat pe Cornel Popescu, managerul Muzeului Județean, cum vede, ca istoric, negocierile SUA-Rusia și cum apreciază revendicările ruse puse pe masa Occidentului? Ce înseamnă pentru România războiul în Ucraina declanșat de preşedintele rus Vladimir Putin?
Cornel Popescu: „Condamnăm atacul Rusiei asupra Ucrainei, în condițiile în care Ucraina nu a provocat. Pentru Rusia, miza este uriașă – dorește să rămână superputere. Dacă nu ar fi negociat dur ar fi devenit o putere regională. SUA și NATO vor să protejeze și să apere statele membre și au încercat prin dialog să evite o intervenție armată în Ucraina. Condițiile puse de ruși au fost de neacceptat pentru statele din NATO și pentru SUA (să se retragă din România, Bulgaria); ar fi fost contrar politicii și angajamentelor din tratatul NATO.
Pentru România este o miză uriașă. Avem frontiera pe o distanță mare cu Ucraina, în plus după ucraineni și ruși, românii reprezintă a treia populație din Ucraina. Avem aproximativ 500.000 de români în Ucraina. Dacă Rusia câștigă și ocupă Ucraina vom avea granița cu Rusia – ceea ce este un pericol uriaș pentru securitatea națională a României și pentru întreg flancul estic al NATO. Tocmai din acest motiv SUA și NATO au trimis și vor trimite trupe pe flancul estic pentru a preveni și descuraja Rusia”.
