Ce adevăr am auzit! Unul spus de un profesor: „Azi este din ce în ce mai greu să fii elev!” Lasă – completăm noi – că nu este uşor să fii şi profesor!

Am detaliat afirmaţia şi i-am dat dreptate interlocutorului, căci sunt multe argumente în favoarea elevului.

Primul este cel mai longeviv: supraîncărcarea. Nu ştiu de ce cadrele didactice – unele, desigur – ocolesc înţelepciunea „Non multa, sed multum” („nu multe, ci mult”). Adică, spre exemplu, nu-i nevoie să-i dai elevului 30 de probleme sau exerciţii de acelaşi fel; este de ajuns una /unul sau două! Chiar dacă, revenim la latini, „Repetitio est mater studiorum” („repetiţia este mama studiului”)!

Şi echilibrul orarului unei zile poate fi luat în considerare. Ca să nu mai vorbim despre temele de acasă, unii întrecându-se în… cantitate, nu în calitate.

În spaţiul public a fost reluat subiectul testelor grilă. Ministerul de specialitate, supus criticilor corecte, a amânat implementarea lor cu un an, la bacalaureat şi la evaluarea naţională. Păi, ce rezolvare este aceasta, de vreme ce nu este bine anul acesta va fi… bine anul viitor?

Am reţinut opinia unui specialist apreciat – Radu Gologan, coordonatorul olimpicilor la matematică, directorul – în fiecare an – al Taberei rezolvitorilor „Gazetei Matematice” de la Câmpulung Muscel: testele grilă sunt o „dovadă de un populism excesiv, în aşa fel încât nota 5 să se ia practic pe nimic”.

Testele grilă ar fi o „rezolvare” numai pentru profesori. De ce? Din două motive: 1. n-ar mai fi contestaţii şi, respectiv, note atât de diferite, în unele cazuri, între cea de la corectare şi cea în urma contestaţiei şi 2. este ecident că testul grilă este mai comod de corectat decât examenul clasic.

Credem că aici avem de-a face cu un răspuns insuficient în faţa realităţii: da, obiectivitatea notării la examenul clasic este pusă adesea sub semnul întrebării. Faptul că sunt doi corectori la lucrare şi că toate lucrările urmează să fie „văzute” la un „centru” dinainte desemnat mai risipeşte din suspiciuni, dar încarcă responsabilităţile corectorilor.

Examenele vor fi privite mereu, de pe margine, ca imperfecte. Am vrea să punctăm, de fiecare dată, eficienţa introducerii camerelor de supraveghere la bac. A fost o realizare a ministrului Funeriu: fraudelor li s-au pus cât de cât (…) oprelişti; de atunci, bacul are mai mult adevăr în promovabilitate!

S-a spus că testele  grilă vor fi introduse sau nu la bac şi la evaluarea naţională numai în urma unor dezbateri naţionale. Credem că fiecare inspectorat şcolar are rolul lui fundamental, astfel că acest „referendum” sui-generis în şcoli să aducă soluţii agreate de toţi. Suntem şi noi de acord cu părerea de bun-simţ pe care am auzit-o: este greu de crezut că o examinare corectă, valabilă, a programei pe 12 ani poate fi realizată cu un test grilă.

Instituţia ŞCOLII este cea mai importantă în societate. După ’89, prin fel de fel de „reforme”, ea a fost mereu slăbită. Or, lovită în ceea ce are ea fundamental – EXIGENŢA – a fost nevoită să facă grave compromisuri, până – apropo de examene – a ajunge „fabrică de diplome”.

Distribuie pe Facebook

Traian Ulmeanu

See Full Bio