Despre școală – eu așa vreau să-i spun învățământului – se va scrie mereu. Chiar dacă, după 89 a fost compromisă metodic, școala – să nu uităm niciodată – rămâne principala instituție a societății, viitorul ei, de fapt. Dacă cercetând locurile de detenție, afli starea morală actuală a societății, aplecându-te asupra școlii vei afla ce va fi societatea de mâine. Ce șanse va avea!
Atâția miniștri au vrut să-și pună amprenta asupra școlii, încât așa-numita reformă a fost dusă aproape de ridicol.
Au fost și tentative de resuscitare a stării școlii, dar, sub presiunea politicului și (chiar) a părinților, multe au fost compromise: meritocrația tinde să fie acoperită de mediocrație, chiar de sfertocrație, cu pericolul prăvălirii spre prostocrație. Atâta timp cât diplomele devin, în unele cazuri, luate oricum, cât timp posesorii de două diplome nu știu pe ce lume se află, iar plagiatele tind să fie acoperite de legi ad-hoc, școala va fi în pericol. Aplaud și astăzi măsura acelui ministru de a restabili adevărul la BAC (camerele de luat vederi în școli), împotriva a tot ce se încercase pentru a compromite acest important examen, denumit, nu chiar degeaba, examen de maturitate.
Acum se tinde, suicidar, să se golească școala de exigențele-i tradiționale. Nu este agreată concurența, competiția, deși acestea nasc valorile; nu mai sunt agreate ca importante, tezele, notele, premierea celor merituoși. Nu se admite diversitatea, faptul că nu toți copiii sunt dotați pentru performanță. Nu sunt agreate clasele speciale; Centrele de Excelență sunt abandonate sau ținute în moarte clinică, deși au un important rol formativ.
Cât privește disciplinele care fac orarul (curricula…), aici se renunță și se pune în loc, într-o veselie! Câștigă, ca în întreaga noastră societate, populismul și nu se mai admite firescul – corigența sau repetenția, ca modalitate reparatorie, în slujba învățării.
O undă de optimism te cuprinde când afli că o școală din Argeș – Colegiul Național „Brătianu” se află în primele 20 din țară (locul 11). Ultima medie de admitere a fost, aici, 9,39! Tot „Brătianu”, firește, conduce în județ. Îi urmează „Zinca Golescu”, Liceul „Ion Barbu” și „Alexandru Odobescu”. De altfel, în top 10, șapte sunt din Pitești. Deci, copii buni cu care se poate lucra „la ore” cărora exigența – obiectiv – le face bine.
De pe locul 26 („Construcții Mașini” Mioveni – media 5,07) și până la locul 35 (Liceul Tehnologic Auto Câmpulung – 2,74) avem situația dezastruoasă în care au ajuns liceele tehnologice. Lăsate în cădere liberă, cu o infrastructură din ce în ce mai precară, acestea nu mai sunt atractive, nici în stare să furnizeze (o să folosesc un cuvânt poate nepotrivit) „meseriași” atât de necesari vieții de zi cu zi.
Potrivit legii la care se lucrează, s-ar renunța la inspectoratele școlare. Potrivit proiectului „România educată” obiectivele școlii sunt supuse unor noi măsuri „revoluționare”. Am pus ghilimele, pentru că impresia generală este că biroul înlocuiește realitatea și că motorul revitalizării școlii – cadrul didactic – este, din nou, subestimat. Repet la nesfârșit acest fapt.
