Schitu Goleşti – o comună deschisă mediului de afaceri

Vasile Tudorel Miriţă

Comuna Schitul Goleşti este a doua care intră în analiza ziarului „Argeşul”, ghidul nostru fiind primul gospodar al localităţii, Vasile Tudorel Miriţă. Interlocutorul nostru a renunţat la funcţia publică stabilă de secretar al unităţii administrativ-teritoriale pentru funcţia eligibilă de primar din dorinţa de a contribui substanţial la creşterea calităţii vieţii consătenilor săi. Punerea în valoare a bunurilor din domeniul public sau privat comunal reprezintă una dintre ambiţiile edilului-şef, aflat la primul său mandat. Proiectele finalizate sau cele aflate în curs de realizare îl recomandă ca pe un bun conducător cu competenţe în administraţia publică locală. „Mă bazez pe experienţa mea profesională, dar şi pe competenţele colegilor mei din primărie şi pe încrederea că împreună cu locuitorii comunei vom atinge toate obiectivele pe care ni le-am propus”, a afirmat primarul.

Atestarea documentară

Denumirea comunei Schitu Goleşti provine de la schitul de călugări ce se afla în perioada Evului Mediu pe moşia Grădiştea de Sus de lângă Câmpulung, o proprietate a boierilor Goleşti care se mărginea la miazănoapte cu proprietatea moşnenilor câmpulungeni. Localitatea a apărut menţionată pentru prima dată în documentul dat de Radu Voevod, la data de 25 iulie 1526.

Şase sate

* Populaţie: 5.094; gospodării: 1.875; locuinţe: 1.850;

* Sate componente: Schitu Goleşti, Lăzăreşti, Valea Pechii, Costişă, Loturi şi Burneşti;

* Suprafaţa: 2.588 ha; intravilan: 593 ha, extravilan: 1.995 ha.

Primăria Schitu Goleşti

Relief, căi de acces

Comuna se caracterizează printr-un relief de dealuri înalte, cu largă extindere a crestelor unghiulare şi a suprafeţelor structurate în trepte, cumpene înguste slab erodate, versanţi puternici, înclinaţi, cu accentuate procese de eroziune. Terasele plane şi luncile înguste, cu lăţimi între 200 şi 300 m, însoţesc cursul Râului Târgului care colectează apele de pe văile laterale.

Localitatea este situată pe şoseaua naţională Piteşti-Braşov (DN73) la sud de Câmpulung Muscel faţă de care este la distanţă de 11 km, la 45 km de Piteşti, la 95 km de Braşov şi la 144 km de Bucureşti. Din şoseaua naţională se ramifică DN73C, care duce la Curtea de Argeş. Prin comună trece şi calea ferată Goleşti – Câmpulung.

Activităţi

* Activităţile specifice zonei: pomicultura, legumicultura şi serviciile.

* Activităţi economice principale: construcţiile de maşini, producerea materialelor de construcţii, servicii, creşterea animalelor, agricultură, comerţ şi transporturi.

* Firme reprezentative: SC „Fontana Pietro România” – în satul Lăzăreşti; SC „Electromec” – în satul Schitu Goleşti; SC „Radic Star” – punct de lucru în satul Schitu Goleşti; SC „Prometeu” – în satul Lăzăreşti.

Castelul Lupilor din Schitu Goleşti

Obiective turistice

* Biserica Valea Pechii – monument istoric

* Pensiunile Algino şi Green House

* Castelul Lupilor Transilvania, aflat în curs de amenajare (fosta Unitate Militară).

Castelul Lupilor

Administraţia locală este deschisă către idei noi, către mediul de afaceri. Iată un exemplu. Fosta unitate militară care odinioară a avut drept obiectiv de activitate paza unor depozite de benzină uşoară e pe cale să devină una dintre atracţiile importante ale comunei, aflăm de la primar. Consiliul Local Schitu Goleşti i-a oferit facilităţi unui investitor care a concesionat locul pentru a-l transforma într-un obiectiv turistic, destinat amatorilor de agrement şi relaxare. Cazarma recondiţionată a devenit… „Castelul Lupilor Transilvania” străjuit de o poartă imensă, sculptată în lemn de meşteri populari. În fosta unitate militară este în curs de amenajare un tărâm minunat de petrecere a timpului liber; spaţiile sunt potrivite pentru organizarea taberelor şcolare, pregătirea sportivilor aflaţi în cantonament, evenimente festive etc.

Căminul cultural Lăzăreşti

Oportunităţi de investiţii

* Spitalul minier Schitu Goleşti aflat pe domeniu public comunal

– Se pretează la: domeniu medical, activităţi conexe domeniului medical

– regim de colaborare: concesiune

* Complexul comercial Schitu Goleşti (proprietate privată)

– Se pretează la: comerţ, producţie

– regim de colaborare: închiriere, vânzare

* SC Trinina SRL (proprietate privată)

– Se pretează la: industrie, servicii

– regim de colaborare: închiriere, vânzare

Satul cu opt oameni

Clădit peste Râul Târgului şi înconjurat de păduri, satul Burneşti este abandonat aproape în totalitate. În anul de graţie 2018, doar opt oameni locuiesc în acest colţ de rai. Totuşi, aşezarea depopulată dă semne că ar putea renaşte din propria-i cenuşă. Primarul este bucuros că o familie tânără a cumpărat o proprietate pe meleagurile împădurite, pentru a-şi face o casă de vacanţă. De bun augur este şi investiţia cu bani de la bugetul local: în zonă a început construirea unui pod trainic pentru a se ajunge mai lesne în satul ce-şi caută locul pe hartă, obiectivul fiind realizat 70%.

Biserica – monument istoric

Semne bune anul are

„În acest an, vom începe execuţia lucrărilor de reabilitare a Căminului Cultural Schitu Goleşti, introducerea reţelei de canalizare menajeră în satele Schitu Goleşti şi Lăzăreşti, etapa I, implementarea proiectului declarat eligibil în cadrul POCU, vom continua programul de modernizare a drumurilor, extinderi de reţele – gaze naturale şi iluminat public, amenajări de şanţuri sau rigole de preluare a apelor pluviale. Există şi un protocol semnat din 2017 cu Apele Române pentru recalibrarea albiei râului Târgului care sper să fie pus în practică în 2018. Vom executa sau vom începe executarea unor lucrări care s-au proiectat în 2017 şi aici vizăm staţiile de autobuz de la Valea Pechii şi Oceanu Lăzăreşti, sala de sport la Şcoala Lăzăreşti, podul din punctul Costea, reabilitarea Şcolii vechi Lăzăreşti, pentru alte proiecte, pe diferite programe de accesare a fondurilor europene sau guvernamentate vom solicita finanţare (canalizare în satele Valea Pechii şi Loturi, podul de la Valea Pechii, podul de la Linioara, sala de sport la Şcoala Schitu Goleşti, Grădiniţa cu program prelungit şi altele)”, a spus primarul localităţii.

SWOT

În demersul nostru, un punct important îl reprezintă aşa-numita Analiză SWOT, menită să aducă în prim-plan şi într-un mod sintetic punctele forte, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările. La ce foloseşte? În primul rând, ştim unde ne aflăm şi, în al doilea rând, unde putem acţiona pentru a face lucrurile să meargă mai bine. Aşadar…

Puncte tari

– Forţa de muncă bine calificată

– Cele 25 de drumuri comunale, majoritatea clasificate şi modernizate

– DN 73 şi drumurile judeţene

– Calea ferată cu două staţii CFR

– Utilităţile: apă, gaze, curent, internet, cablu

Puncte slabe

– Lipsa canalizării;

– Terenurile agricole nelucrate;

– Fărâmiţarea exploataţiilor agricole;

– Un cămin cultural în paragină (Schitu Goleşti);

Oportunităţi