Comuna Rucăr – locul unde nu ne putem pierde niciodată identitatea naţională

Comuna Rucăr locul — Detalii actualizate despre Comuna Rucăr locul, pe scurt, în articolul de mai jos.

Comuna Rucăr locul

Ionel Dulamă este de 10 ani primar la Rucăr (la al treilea mandat), iar înainte a fost alţi 10 ani secretarul primăriei. Prioritatea sa principală în ultima vreme este atragerea fondurilor europene, esenţială pentru dezvoltarea mediului rural.

În ceea ce priveşte mentalitatea oamenilor, edilul-şef Ionel Dulamă a ţinut să puncteze: „Noi avem pretenţii cam mari, de tipul orăşanului. Vrem apă, gaze, canalizare, asfalt, dar să plătim puţin. Nu poţi rămâne la nivelul de plată al anului 2008, trebuie să plăteşti mai mult; orice serviciu de acest fel trebuie plătit corespunzător”. Iar în privinţa identităţii, a obiceiurilor şi a familiei tradiţionale, Ionel Dulamă a mai declarat: „La noi, la Rucăr, nu există riscul să ne pierdem identitatea naţională. Ne vom păstra familia tradiţională, dar în acelaşi timp trebuie să ne adaptăm din mers şi valorilor europene. Dar trebuie să găsim soluţia să accesăm cât mai multe fonduri europene pentru dezvoltarea noastră. Tradiţiile sunt puternic împământenite… Sărbătorile „Brezaia” de Crăciun, Focul lui Sumedru, Covrigul cu ou de Paşte, răvăşitul oilor, Zilele comunei sunt activităţi şi obiceiuri specifice localităţii şi prin acestea ne păstrăm tradiţiile”, ne-a mai spus cu mândrie primarul de la Rucăr.

Date statistice

Sate componente: Rucăr (centru de reşedinţă) şi Sătic;

Suprafaţă: aproximativ 30.000 ha;

Populaţie: 6.100 locuitori;

Gospodării: 2.650, plus alte 400 înregistrate cu alt statut (case de vacanţă, pensiuni);

Licee: unul;

Şcoli: două;

Grădiniţe: două;

Biserici: patru;

Dispensar;

Centrul medico-social – pentru 40 de bătrâni;

Spital – se intenţionează transformarea în centru de permanenţă.

Aşezare geografică

Comuna Rucăr se află în extremitatea sudică a depresiunii cu valenţe istorice Bran-Rucăr, pe vechiul drum comercial şi diplomatic al ţării, drum care făcea legătura dintre Braşov şi vechile cetăţi de scaun ale Ţării Româneşti – Câmpulung, Târgovişte şi, mai târziu, Bucureşti, în apropierea paralelei 45 grade latitudine nordică, pe DN 73 Piteşti – Câmpulung – Braşov.

Aşezată la 750 m faţă de nivelul mării, pe versantul sudic al Munţilor Piatra Craiului, dar şi la poalele masivului Făgăraşilor, pe porţiunea mai joasă a acestora constituită pe lanţul muntos Iezer-Păpuşa, localitatea Rucăr se află la o distanţă aproape egală de Câmpulung şi de Bran (25-30 km) şi tot aşa de reşedinţele judeţelor limitrofe Braşov şi Dâmboviţa ori a judeţului Argeş (Piteşti) – 63-72 km.

Străbătut de cursurile a două ape curgătoare – Dâmboviţa şi afluentul acestuia Răuşor – hotarul localităţii se întinde de la Dragoslavele până la Fundata pe axul longitudinal, şi din pintenul mărginaş occidental al Leaotei pe Valea Dâmboviţei până la Otic, şi apoi, la dreapta, în sensul latitudinal, pe Valea Răuşorului, până la izvorul acestuia din muntele Păpuşa.

Relieful

Comuna Rucăr este situată la contactul a cinci unităţi de relief, Munţii Iezer-Păpuşa, Munţii Făgăraş, Munţii Piatra Craiului, Munţii Leaota şi Culoarul Bran – Rucăr – Dragoslavele. La contactul dintre culmile vestice ale Munţilor Iezer-Păpuşa şi Culoarul Bran – Rucăr – Dragoslavele s-a dezvoltat depresiunea tectono-erozivă Rucăr, străbătută de Râuşor şi afluenţii săi, şi de Roghina. Depresiunile şi microdepresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: Depresiunea Rucăr, pe Dâmboviţa; Depresiunea Sătic, cu două bazinete depresionare, pe Dâmboviţa; Depresiunea Râuşor, pe valea omonimă.

Hidrografie

Toate râurile sunt tributare Dâmboviţei sau Râuşorului, care se varsă la Rucăr în Dâmboviţa. Râuşorul izvorăşte de sub vârful Păpuşa, are o lungime de 16 km şi străbate depresiunea Râuşor situtată între văile Strâmbului şi Oarzănii, iar râurile ce le străbat sunt afluenţi de dreapta ai Râuşorului.

Atestare documentară

Satul Rucăr a fost amintit pentru prima dată într-un act dat de Mihail Voievod (fiul lui Mircea cel Bătrân) în perioada ianuarie 1418 – august 1420, prin care poruncea vameşilor din cetatea Dâmboviţei şi de la Rucăr să se poarte frumos cu braşovenii.

De unde provine numele comunei? Primarul Ionel Dulamă ne-a dat explicaţia: Rucăr – localitatea din spatele rocii (munte).

Istorie

La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmboviţa al judeţului Muscel şi era formată din satele Rucăr şi Dâmbovicioara. În comună funcţionau mai multe mori şi fierăstraie, o fabrică de var, una de ploşti, trei biserici, o şcoală de băieţi cu 177 de elevi şi una de fete cu 135 de eleve. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeaşi plasă, având 4.862 de locuitori în satele Rucăr, Dâmbovicioara, Podul Dâmboviţei şi Ciocan. În 1931, satele Dâmbovicioara şi Ciocanu s-au separat pentru a forma comuna Dâmbovicioara.

În 1950, comuna a fost arondată raionului Muscel din regiunea Argeş. În 1968, a trecut la judeţul Argeş; tot atunci, satul Podul Dâmboviţei a trecut şi el la comuna Dâmbovicioara, comuna Rucăr căpătând structura actuală.

Monumente istorice

În comuna Rucăr se află unsprezece monumente istorice de interes naţional. Unul este situl arheologic Castellum (începutul secolului al II-lea e.n., epoca romană). Alte două sunt monumentele istorice de arhitectură biserica „Sfinţii Mucenici Gheorghe şi Dumitru” – Suseni (1780); şi dârsta cu pivă (mijlocul secolului al XIX-lea). Alte opt sunt monumentele memoriale sau funerare reprezentate de cruci de piatră: „a Bastii” (1671); alta din 1723; una din 1614; una din perioada 1669-1672; crucea „Olteanu” (1735); o cruce din 1710; una din 1678-1688; şi „crucea Lăncii” (1613-1614).

Alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Argeş ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente istorice de arhitectură: casa Arsulescu (sfârşitul secolului al XIX-lea) şi casa de lemn Ţuluca Năstase (dinainte de 1955).

Personalităţi locale

– Victor Slăvescu (1891-1977), economist, om politic, ministru de finanţe al României între anii 1934-1935, membru titular al Academiei Române, cofondator, membru în comitetul de conducere la Institutul de Cercetări Sociale.

– Nae A. Ghica, profesor, fost prefect de Muscel.

Activităţi specifice zonei

Agroturism;

Creşterea animalelor;

Exploatarea şi debitarea lemnului;

Construcţii de cabane din lemn.

Alte activităţi: Industrializarea cărnii;

Transport rutier.

Motoarele economice ale comunei

– pensiunile;

– gatere -7;

– fabrica de mobilier;

– fabrica de parchet;

– fabrica de peleţi;

– agenţii economici cu multe utilaje pentru exploatări forestiere;

– creşterea animalelor.Evenimente locale

Ziua comunei Rucăr;

Târg săptămânal în fiecare duminică;

Expopastoralis, în luna septembrie;

Festivalul Cavalerilor Templului Sacru, în luna iulie.

Expopastoralis este o sărbătoare a răvăşitului, la care rucărenii se prezintă anual cu cele mai frumoase animale, oi şi cai. Cele mai reuşite exemplare sunt premiate.

La sărbătoarea comunei din acest an, pe 9 septembrie, Dan Manu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, a înmânat primarului Ionel Dulamă şi întregii comunităţi o Diplomă de Excelenţă pentru efortul depus la dezvoltarea localităţii.

Proiecte de investiţii

Dezvoltarea turismului;

Amenajarea unei pârtii de schi în vederea practicării sporturilor de iarnă;

Valorificarea superioară a produselor lactate prin promovarea mărcii „Caşcavalul de Rucăr”;

Construirea unui complex sportiv;

Amenajarea unui muzeu de istorie şi etnografie locală;

Construirea unei asociaţii de salvamont montan la nivelul localităţii;

Marcarea unor trasee pentru accesul la cabanele şi munţii din zonă;

Canalizare şi staţie de epurare;

Centru cultural;

Alimentare cu apă a comunei;

Sală de sport;

Modernizarea drumurilor comunale şi judeţene.

Puncte tari

– alimentare cu apă – 99%;

– apă-canal – Post Mediu – fonduri europene;

– grădiniţa nouă „Nae A. Ghica” – oferă toate condiţiile pentru 300 de copii;

– baze sportive – două, teren multifunctional, sală de sport;

-electricitate – 100%;

-gaze natural – 70% racordare, pentru restul fiind solicitări spre 100%;

– proiecte de asfaltare;

– remiză pompieri;

– PUG în lucru;

– hoteluri, pensiuni;

– facilităţi oferite investitorilor;

– păduri;

– forţă de muncă existentă în comună;

– salubrizarea – pubele pentru toată populaţia:

– mai puţin de 25 de personae primesc ajutoare sociale pe baza Legii 416(bolnavi).

Puncte slabe

– în intravilan nu mai există terenuri;

– la Rucăr nu există cămin cultural – se caută finanţare;

– nu există un centru ce informare turistică;

– canalizarea – 50%. Este considerat ca punct slab doar pentru că sunt probleme în adaptarea lucrărilor la specificul zonei; de aici şi întârzierile mari la lucrări.

Una dintre problemele care îl frământă pe primarul Ionel Dulamă este cea a imobilelor din Rucăr, cam 100 la număr, care, deşi funcţionează în regim de pensiune, la primărie sunt înregistrate drept case de vacanţă sau case de primire a oaspeţilor. Proprietarii respectivi nu plătesc impozite la nivelul afacerii pe care o au „nici la noi, nici statului, dar vin cu pretenţii… Vor de toate”.

O altă problemă la Rucăr este aceea a drumului forestier Măra, pe care, de ani buni, primarul Dulamă încearcă să-l treacă în „ograda” primăriei.

Oportunitate de senzaţie

Recent, comuna Rucăr a câştigat în instanţă un litigiu cu comuna Dâmbovicioara. Motivul: o peşteră, aşa-zisă „a urşilor”, peşteră pe care primarul Ionel Dulamă o vede ca pe o oportunitate turistică demnă de fructificat. Va fi transformată, evident, în atracţie turistică, dar asta după câteva investiţii în infrastructura specifică unui astfel de obiectiv turistic.

Mai multe știri din județ pe Ziarul Argeșul.