Advertisement
Poliția Română, împreună cu Europol și Federația Europeană a Băncilor lansează o campanie de prevenire a celor mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online.
Campania se desfășoară, în perioada 17-23 octombrie a.c., în cadrul European Cyber Security Month – Luna Europeană a Securității Cibernetice, serie de manifestări care se derulează anual în luna octombrie, având la bază o campanie de comunicare derulată pe rețelele sociale.
Iată care sunt cele mai întâlnite tehnici folosite la fraude pe internet.
- Frauda Mesaj de la șef – CEO fraud vizează angajații autorizați să efectueze plăți. Autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul dintre managerii companiei și îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
- Frauda cu facturi – Invoice fraud are loc atunci când o firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul legitim al unui furnizor de bunuri și/sau servicii. Angajații care au atribuții de efectuare a plăților sunt determinați să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
- Phishing/Smishing/Vishing. Acest tip de fraudă are loc atunci când autorii apelează telefonic victima, îi trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail prin care o induc în eroare, astfel încât aceasta să divulge date personale, financiare ori de securitate.
- Website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud. În acest caz, autorii folosesc mesaje de tip phishing, cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce este accesat link-ul, prin metode diverse, se colectează ilegal datele personale și/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferențe, deseori greu sesizabile.
- Iubire prefăcută – Romance scam. Aceasta este situația în care autorii pretind că sunt îndrăgostiți și își doresc o relație cu potențiala victimă. Deși debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau de pe rețelele sociale, pentru menținerea contactului, câștigarea și exploatarea încrederii.
- Furtul de date personale – Personal data theft: autorii colectează nelegitim datele personale de pe rețele de socializare (ex: Facebook, Twitter, Linkedin). Datele victimei pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru accesarea conturilor bancare, contractarea împrumuturilor ori pentru derularea unor afaceri ilegale în numele victimei.
- Fraude cu investiții și cumpărături online – Investment and online shopping scams: Autorii oferă ,,oportunitați speciale” de investiții, cu profituri rapide, sau prezintă ,,oferte-bombă” în mediul online.
Advertisement
Un Comentariu
Anonim
Acest „articol” foarte bine „bazat”/”fundamentat” (de parcă George Olteanu nu ar fi cel pe care îl cunoaştem , adică un ziarist tânăr, de talent, dar şi istoric onest şi bine crescut!) , vine exact (se suprapune) peste comunicatele …”preventive” , dar „antialarmiste” ale lui Suciu (fost ziarist), actual Purtător de cuvânt al Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu ,…despre „iminenta” depreciere a „Leului”! Coincidențe !!!…Exerciții (la scară socială reală !) ANTIDEZASRU…etc. etc.