Primăria Săpata
– Sate componente: Popeşti (reşedinţă), Bănăreşti, Dealu Bradului, Drăghiceşti, Găinuşa, Lipia, Mârţeşti şi Turceşti.
– Populaţia: aproximativ 1.600 de locuitori;
– Suprafaţa: circa 35 kmp;
– Ziua comunei: 15 august.
Ştiaţi că un important tezaur monetar, constând în 44 monede de argint, 16 denari şi 28 antoninieni, a fost descoperit în interiorul castrului roman de la Săpata de Jos de către Vasile Christescu, în perioada 1929-1930? Tezaurul era ascuns într-o ulcică din lut îngropată în agger, iar monedele datează din perioada cuprinsă între domniile împăraţilor Septimius Severus şi Gordian al III-lea. Aflaţi şi că, până acum câţiva ani, la Săpata a existat cel mai lung pod din lemn de pe cuprinsul judeţului. În lungime de aproape 150 de metri, rudimentara cale de acces traversa râul Cotmeana, făcând legătura între Drumul Judeţean 679 şi satul Dealu Bradului. Cu pădurile ocupate în mare parte de salcâmi plini de nectar, Săpata este, în această perioadă, raiul albinelor. În vremurile bune şi apuse, pe când livezile de pruni erau tinere şi roditoare, localitatea era cunoscută şi prin ţuica de Săpata, preparată cu meşteşug de localnici. Oamenii gospodari n-au dispărut de pe aceste meleaguri, însă numărul lor se împuţinează pe an ce trece. Depopularea satelor este cel mai mare of al primarului Ionuţ Laurenţiu Micu, un tânăr de 31 de ani, aflat la al doilea mandat.
Ionuţ Laurenţiu Micu
Populaţia, în scădere
„Din punct de vedere financiar am stat mult mai bine în primul meu mandat şi am satisfacţia că în acest răstimp (n.n., 2012-2016) am reuşit să le aduc oamenilor care m-au votat apa la poartă. Acum nu stau deloc confortabil în fotoliul de primar, ştiind că nu sunt finanţate proiecte eligibile pentru canalizare şi asfaltarea drumurilor comunale, depuse deja la Ministerul Dezvoltării. Punctajele mici la evaluare le-am obţinut din cauza faptului că populaţia comunei Săpata este sub pragul de 2.000 de oameni (aproximativ 1.600). Numărul locuitorilor este în continuă scădere şi, din păcate, nu stă în puterea mea să stopez acest fenomen alarmant… Bunăoară, din 2010 până în prezent, populaţia comunei a scăzut cu 600 de persoane. Satele se depopulează de la an la an, văzând cu ochii… Într-un an sunt înregistrate două-trei naşteri şi 10-15 decese. Alţii migrează către alte zări… Administraţia publică locală nu este sprijinită financiar pentru a se dezvolta, iar proiectele de investitiţii mor în faşă, fiind dezavantajaţi de numărul mic al locuitorilor. Cetăţenii care îşi găsesc de muncă la oraş preferă să stea cu chirie la bloc, decât să cheltuie banii cu naveta. Unii au domiciliile la Săpata, dar nu stau acasă fiindcă lucrează în străinătate… Prin PNDL 2 nu am obţinut bani pentru nicio investiţie. Eu le-am atras atenţia unor deputaţi de Argeş să găsească o soluţie la această problemă gravă. Localităţile mai puţin dezvoltate, care au sub 2.000 de locuitori, nu pot ţine pasul cu comunităţile puternice dacă nu sunt ajutate de la „centru”. Noi – Primăria şi Consiliul Local – suntem deschişi la orice tip de afacere; le acordăm investitorilor facilităţi de dezvoltare pentru a crea, la rândul lor, locuri de muncă şi surse de venit la bugetul localităţii”, şi-a vărsat oful primarul Ionuţ Laurenţiu Micu.
Una dintre bisericile parohiei Săpata
Investiţii în derulare
– Reabilitarea căminului cultural (prin fonduri europene);
– Achiziţionarea unui buldoexcavator pentru dotarea Serviciului Public de Gospodărire Comunală Săpata, prin fonduri europene, proiect depus la GAL „Ţinutul verde”, declarat eligibil;
– Construirea unei anexe cu grupuri sanitare la Şcoala „Dumitru Udrescu”.
Primarul speră că va obţine finanţare măcar pentru asfaltarea drumurilor comunale. Edilul-şef crede că are sorţi de izbândă şi un proiect comun al primăriilor Lunca Corbului şi Săpata, depus la Ministerul Dezvoltării, pentru construirea unui pod peste râul Cotmeana, spre folosul localnicilor din satele Mârţeşti şi Bănăreşti. Ionuţ Laurenţiu Micu încearcă să îmbunătăţească, în şcoli, condiţiile de desfăşurare a activităţii (are în plan înzestrarea cu calculatoare a unui cabinet de informatică, izolarea termică etc).
Monumente şi mărturii
Denumirea de Săpata vine de la săpăturile efectuate de romani, deoarece în partea de sud a localităţii, aproape de hotarul cu localitatea vecină, Lunca Corbului, se găsesc urmele unui castru roman. Nu se poate preciza o dată fixă care să ateste comuna, însă se crede că aceasta există din timpul stăpânirii romane.
În comună se află două monumente istorice de interes naţional. Unul este situl arheologic de la Săpata de Jos – ansamblu alcătuit din castru (epoca romană, secolele al II-lea – al III-lea e.n.), canabae (epoca romană, secolele al II-lea – al III-lea e.n.), terme (epoca romană, secolele al II-lea – al III-lea e.n.), castru de pământ (epoca romană, secolul al II-lea e.n.) şi sectorul Limesului Transalutan (secolele al II-lea – al III-lea e.n., epoca romană). Altul (de interes local) este monumentul istoric de arhitectură reprezentat de biserica de lemn din Lipia (începutul secolului al XVIII-lea). „Sf. Nicolae” din Găinuşa, datând din 1802. În satul Lipia, „Stejarul de la Biserica Lipiei”, datând de peste 500 de ani, este declarat monument al naturii. Monumente ale eroilor căzuţi pe front în timpul Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial se găsesc în satele Bănăreşti, Găinuşa şi Dealu Bradului.
În Săpata, albinele colectează de zor nectarul salcâmului
Poziţionare geografică, ocupaţii
Situată în platforma Cotmeana, aşezată de o parte şi de alta a râului Cotmeana, în zonă colinară, Săpata se află în partea de sud-vest a judeţului, învecinându-se cu comunele: Poiana Lacului, Albota, Lunca Corbului şi Bărăşti-Olt.
Agricultura este axată pe cultivarea cerealelor păioase (grâu, secară, orz, ovăz), a porumbului şi a plantelor de nutreţuri furajere (lucernă, trifoi). Unii localnici se ocupă cu: creşterea animalelor domestice, zidăritul, tâmplăritul şi dulgheritul.
Puncte tari
– Apă potabilă curentă în toată comuna;
– Iluminat public asigurat pe raza localităţii;
– Telefonie fixă şi mobilă, internet;
– Drumul Judeţean 679 este în stare bună, asfaltat (traversează comuna de la nord la sud şi face legătura între Piteşti şi Craiova, respectiv între Piteşti şi Drăgăşani);
– Exploataţii petroliere – peste 30 de sonde funcţionale (autorizaţii de construire au fost eliberate pentru noi sonde);
– Distanţa relativ mică faţă de oraşul Piteşti (27 km);
– Calitatea bună a terenurilor;
– Reţea de transport în comun;
– Forţă de muncă disponibilă;
– Tabăra de pictură pe sticlă organizată (pentru sute de elevi), an de an, de Şcoala „Dumitru Udrescu” (îndrumătoarele proiectului „Icoana din sufletului copilului”, ajuns la a VII-a ediţie: învăţătoarele Cristina Truţă şi Mihaela Neacşu).
Tabăra de pictură, un proiect de succes
Puncte slabe
– Lipsa reţelei de gaze;
– Lipsa reţelei de canalizare;
– Drumurile comunale neasfaltate;
– Livezi îmbătrânite de pomi fructiferi (în special, cele de pruni);
– Lipsa investitorilor.
Ameninţări
– Scăderea alarmantă a populaţiei (prin migraţia către oraş/alte ţări sau prin deces);
– Natalitate scăzută.
Oportunităţi
– Investiţii în reconversii, modernizări şi înfiinţări de livezi noi (pruni), prin accesarea fondurilor europene;
– Accesarea fondurilor europene pentru creşterea albinelor şi pentru afacerile din apicultură (cam jumătate din pădurile localităţii sunt reprezentate de salcâmi; la dispoziţia albinelor sunt şi alte exploataţii, precum cele de rapiţă sau de floarea-soarelui);
– Înfiinţarea fermelor de animale;
– Dezvoltarea parcurilor de exploatare a petrolului.
