Cu sănătatea nu e niciodată de joacă. Oamenii ar face orice, de regulă, pentru a se vindeca de o anumită boală. Unele companii însă care fac investigaţii medicale pun mai presus de orice afacerea, iar omul şi nevoile lui trec în plan secund. Drept urmare, Piteştiul (şi nu numai acest oraş) a fost “năpădit” de laboratoare şi clinici de tot felul. Sunt unele locale, iar altele doar puncte de lucru ale unor lanţuri mari din domeniul sănătăţii care au sediul în alte judeţe. Profitând de anumite prevederi legale, aceste companii din afara judeţului au pus gheara -susţin surse din piaţă – pe 75% din bugetul cuvenit Argeşului pentru astfel de investigaţii (analize de laborator şi radiologie-imagistică).
“Plimbă aparatura de colo-colo”
Conform legii, la nivelul judeţului există o comisie mixtă care stabileşte necesarul de investigaţii. Se fac previziuni, iar bugetul se împarte proporţional pentru analize de laborator şi radiologie. Din comisie fac parte specialişti de la Direcţia de Sănătate Publică, de la Colegiul Medicilor, de la Societatea Profesională a Medicilor de Laborator şi de la Casa de Asigurări de Sănătate Argeş. În lege este prevăzută o grilă de evaluare a laboratoarelor ce ţine cont de numărul de cadre medicale, de asistenţi, de numărul aparatelor de investigaţii, de vechimea acestora etc. În funcţie de această grilă se face un punctaj pe baza căruia se alocă laboratoarelor bugetul. “Problema este că marile lanţuri de clinici şi laboratoare cu sediul în alte zone ale ţării fac puncte de lucru în Argeş, plimbă aparatură de colo-colo pentru a lua punctaj, dar analizele le fac tot în afara judeţului. Nu e corect, pentru că banii judeţului ar trebui să rămână aici”, ne-a declarat un manager argeşean al unei clinici. Conform lui Carmen Muşat, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate Argeş, astfel de practici ar fi existat în trecut, dar nu mai e de actualitate, pentru că fiecare aparat este inventariat. “E la fel şi acum”, parează specialiştii. “Pentru noi nu contează unde au furnizorii de servicii sediul social, ci ne interesează doar punctul de lucru să fie în regulă”, ne-a spus, la rândul său, Ionuţ Gheorghe, director contractare în CAS Argeş.
Cum s-au dat banii
Tot Ionuţ Gheorghe ne-a spus şi cum s-a împărţit bugetul (contractele au fost semnate la 1 august 2016 şi s-au prelungit cu acte adiţionale până pe 31 martie 2017). “Pentru analize de laborator s-a alocat 60% din buget, pentru radiologie şi imagistică – 40%. Din banii pentru analize de laborator, 97,5% au ajuns la laboratoare din Argeş (n.r. – nu la clinici argeşene, ci mai ales la puncte de lucru ale unor firme cu sediul în afara judeţului). Doar 2,5% din bani s-au consumat pentru anatomie patologică, analize în afara judeţului”, ne spune Ionuţ Gheorghe. La capitolul imagistică şi radiologie, 82% din buget s-a dus la furnizori de servicii cu puncte de lucru în Argeş, 13% pentru acte adiţionale cu medicii de familie şi 5% pentru investigaţii în afara judeţului (n.r. – de exemplu, pentru scintigrafie, CAS Argeş are contract cu furnizori din Bucureşti şi Braşov, deoarece o asemenea analiză nu se face în judeţul nostru).
Medicii de familie, verigă importantă
Medicii de familie au şi ei un rol important în toată această ecuaţie. Pentru diverse bonusuri şi comisioane, aceştia îşi trimit pacienţii “cu dedicaţie” la anumiţi furnizori de servicii medicale, la fel şi la anumite farmacii. În ruptul capului medicii de familie nu se deranjează să asigure servicii de urgenţă, deşi ar putea face acest lucru, fiind avantajaţi de sistemul de plată per capita care este în vigoare. “Medicii de familie ar trebui – şi mulţi o fac deja – să le arate pe site-ul nostru la ce furnizori mai sunt fonduri pentru analize. Unii pacienţi nu se informează şi sună la o firmă, află că nu mai sunt fonduri, după care renunţă să mai caute şi eventual plătesc analizele”, ne-a declarat Ionuţ Gheorghe. Directorul din CAS ne-a mai spus că unii furnizori nu reuşesc să acopere contractul (de exemplu, li se defectează un aparat sau nu au suficiente aparate). Aşa se face că lunar rămâne un surplus de fonduri ce se redistribuie către furnizorii care acoperă tot necesarul. Aici sunt avantajate tot marile companii care, pe hârtie, au aparatură nouă şi suficientă, dar în realitate analizele se fac prin Bucureşti sau cine ştie unde. Şi aşa, pacienţii sunt cei care suferă, pentru că sunt plimbaţi de colo-colo.
Date
Numărul total de contracte cu furnizori de servicii medicale, medicamente şi materiale sanitare aflate în derulare la 31.12.2016, prelungite prin acte adiţionale pentru perioada 1 ianuarie – 31 martie, este de 758. În anul 2016, bugetul CAS Argeş a fost de 578.477.590 lei. Are, aşadar, balta peşte…
Claudiu DIŢA
