Eminescu vorbeşte undeva în caietele lui, publicate în Fragmentarium, despre „România legală”, arătând că aceasta s-ar afla la ţară. În vremea lui, la oraş se aciuiseră fel şi fel de venetici şi spoiţi ai societăţii… Dacă vreunul dintre aceşti orăşeni cosmopoliţi prindea două, trei vorbe din franţuzismele timpului, avea toate şansele să ajungă ministru. Aşa zicea Eminescu, arătându-şi fără rezerve dispreţul faţă de toţi parveniţii şi oportuniştii, care pe cât de goi erau la minte şi învăţături, pe atât de plini erau de ei. Se înfoiau în pene de dădeau să crape după o trecere prin Parisul unde „se şcoleau” superficial, fără deprindere de substanţă! Trecu suta şi mai bine de ani peste ţărişoara noastră şi nici la ţară nu mai e ca odinioară. Aşa că „România legală” s-a cam subţiat şi diluat de-a binelea. Cât priveşte „franţuzismele” cu care se ajungea la ministere, acestea au fost înlocuite cu „englezisme”, în rest tot pe-acilea suntem, coane Fănică… Da. Caragiale e valabil şi azi. Dacă ar fi să-l punem să-şi rescrie opera la zi, ar rezolva totul cu „copy paste”. Ar fi publicat de ICR în toate limbile pământului şi i-ar lua pâinea de la gură lui Patapievici şi Cărtărescu deopotrivă. Creangă, bietul de el, nu ar mai fi înţeles de nimeni, iar ca popă în biserică nu ar prinde nici măcar un post de ţârcovnic! Eminescu? Aceasta este întrebarea! Eminescu ar fi sau n-ar mai fi! Eminescu a venit cu mult prea devreme! Poate peste o mie de ani, Eminescu va fi în vremea lui! Poate.
Nicolae BADIU
www.badiu-europress.ro
3 Comentarii
Belphegor
Tributar elucubrațiilor romano-americanului -roman de la NASA, intelectualul ala pe care-l cunoaște domnia sa, domnul Badiu călătorește in timp si, întocmai ca Mungiu, regizorul premiat la Cannes , încearcă sa-si clădească celebritatea pe mizerii.
Încearcă.
„Franțuziții” si „engleziții” vor dispărea cu timpul, ei sunt „malagambistii” acestor vremuri , dar nu si repere de calitate, domnule Badiu!
Este o practica intelectualista pe care n-ati inventat-o dumneavoastra, dar care „face epoca”: cu cat scoți la iveala mai multe mizerii autohtone, cu atât mai mult te va aprecia occidentul sau „occidentaliștii” din interior.
Aceasta este perspectiva pupincurismului.
Alții au făcut-o cu har si au si rămas in istoria literaturii, precum Arghezi in 1927 , in volumul „Cuvinte potrivite”:
„Din bube, mucegaiuri si noroi, iscat-am frumuseți si preturi noi”.
Aceasta este perspectiva naționalismului luminat, pe care, curios, Arghezi il gasise chiar la tara.
Pentru ca , domnule Badiu , tara asta , insist sa va spun , are si valori. Va invit sa le descoperiți.
Eminescu a fost, este si va rămâne „sfântul preacurat al versului romanesc”, sublima expresie a conștiinței naționale si nu are nevoie sa-si retrăiască viața ca sa fie contemporan!
El este contemporan oricând, cu tot « râul si ramul « din tara asta !
Mai greu e pentru unii dintre noi, nu reușim sa fim contemporani nici cu noi înșine!
nicolae badiu
Domnule Belpfegor esti confuz! Azi nu ai fost in vână…Si de-aia nici nu-ți raspund. Lasă ca vin si zile mai bune!
Nicolae Badiu
Revin si nu-l mai „cert” pe Belphegor! Are dreptate sa se revolte. E drept ca prea le place unora sa arate gunoiul din curtea noastra! Eu nu am vrut asta, dar il inteleg pe Belphegor azi. Pentru ca ieri seara am vizionat pe TVR 1 gala premiilor TIFF (festivalul filmului Transilvania…), de la Cluj. Intr-o atmosfesra ce vrea sa copieze Cannes…au fost premiate filme documentare, scurt metraje, etc…dintre cele romansesti, care mai de care cu mesaje mai odioase fata de romani si Romania noastra! Ma doare si pe mine, stimate Belphegor! Dar nici nu-mi plac exacerbarile….nationalismul, fie el si luminat, extrem…Asadar, intr-un fel, suntem de aceeasi parte a baricadei. Ideea e ca in articolul prezent eu am facut trimitere la altceva…Cel putin asa am vrut. Era vorba de faptul ca satira lui Caragiale a face fata cu brio si azi, pe cand un povestitor ca Creanga nu ar mai fi gustat de generatia tanara, care e dusa…cu digitalul…pe alte ulite! Cat despre Eminescu, am dorit sa subliniez ca el este etern, deasupra tuturor, asa cum am mai scris cu alta ocazie, „un Isus al romanilor”…