*Edilii şi localnicii din Negraşi vă aşteaptă cu braţele deschise, să vă bucuraţi de superbele narcise din poiana din lunca Dâmbovnicului
Dacă, atunci când vorbim despre Piteşti, îţi vine în minte Simfonia lalelelor, atunci comunei Negraşi îi sunt emblemă delicatele narcise din poiana de la sud de sat, din lunca râului Dâmbovnic.
O superbă poiană care se întinde pe un pic mai mult de patru hectare a devenit cămin ale acestor nestemate floricole care sunt narcisele.
Astfel că, încă de acum 53 de ani, mai precis din 24 iunie 1966, arealul a devenit rezervaţie naturală.
Cam tot de atunci, în poiana respectivă se organizează, an de an, Sărbătoarea Narciselor, în prima duminică a lunii mai, concomitent cu zilele comunei Negraşi.
Floare născută din legendele Olimpului
Legenda apariţiei narciselor ne-a parvenit de la ilustrul poet al antichităţii, Publius Ovidiu Naso, cel surghiunit în Tomisul de odinioară. În celebra sa lucrare, „Metamorfoze”, Ovidiu ne vorbeşte despre o nimfă, pe nume Echo, care s-a îndrăgostit de tânărul, frumosul, dar insensibilul Narcis.
Nimfa n-a suportat indiferenţa lui Narcis şi a murit de dor. Zeiţa Nemesis, ne mai spune Ovidiu, a răzbunat moartea lui Echo şi l-a pedepsit pe Narcis să îşi admire necontenit chipul în apa unui izvor.
Narcis sfârşeşte prin a se se îndrăgosti de propriul său chip şi moare şi el de dor, asemeni frumoasei nimfe pe care a ignorat-o. În locul unde a murit Narcis a răsărit o floare albă, delicată, frumos mirositoare.
Azi îi spunem acelei flori narcisă.
Poiana cu narcise de la Negraşi e unică
Narcisele înfloresc la Negraşi pe la finele lui aprilie-începutul lui mai şi pot fi admirate – nu rupte, nu călcate în picioare! – până prin iunie, în funcţie de condiţiile meteo.
E drept, în ţară mai sunt vreo 10-12 locuri unde pot fi admirate narcisele. Negraşiul e cel mai sudic loc al ţării în care aceste flori au găsit condiţii prielnice de dezvoltare.
În plus, faţă de rezervaţiile de narcise mai mari ca întindere (cum e, spre exemplu, cea din satul Vad, judeţul Braşov, întinsă pe vreo 400 de hectare), poiana cu narcise de la Negraşi nu e mlăştinoasă şi se poate vizita fără cizme de cauciuc în picioare.
Ceea ce nu e cazul în alte asemenea rezervaţii.
Mai mult, o asemenea, densitate de flori şi culoare ca la Negraşi nu mai găsiţi în nicio altă rezervaţie cu narcise de la noi din ţară.
„Coprinele” n-au egal
Narcisele de la Negraşi (coprine, cum li se spune în zonă) sunt de origine mediteraneană. Ele se deosebesc de narcisa de grădină prin aceea că au tulpinile mai subţiri, frunzele mai înguste, florile mai mici şi guleraşul scurt, de culoare gălbuie, tivit cu un fir roşu.
De asemenea, le deosebeşte parfumul: cele de la Negraşi au un miors realmente îmbătător.
Greu de descris în cuvinte. Ele trebuie musai văzute, admirate şi inspirat parfumul lor, măcar o dată în viaţă.
Un astfel de prilej este duminica viitoare (6 mai), cu prilejul anualei Sărbători a Narciselor şi a zilelor comunei Negraşi, organizate de Primăria din localitate, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Argeş.
Va fi şi o manifestare folclorică, în speţă un spectacol susţinut de formaţiile Centrului Cultural Judeţean Argeş şi de îndrăgiţi rapsozi populari ai Argeşului şi ai Vlaşcăi.
În zonă vor fi prezenţi şi comercianţi de toate felurile, astfel încât nu trebuie să vă faceţi griji din pricina foamei ori a setei.
Cum ajungeţi la Negraşi
La Negraşi se ajunge foarte uşor, din orice direcţie veniţi. De la Bucureşti puteţi merge pe autostradă până la ieşirea semnalizată „Teiu-Răteşti”, situată puţin după km 85.
Traversaţi podul peste autostradă, iar în satul Ciupa-Mănciuleşti viraţi la stânga spre satul Nejlovelu. Treceţi de acesta, de satele Teiu şi Buta, apoi vraţi din nou la stânga, spre Negraşi (există indicator). În dreptul dispensarului din Negraşi, urmaţi indicatorul spre satul Mozacu.
Asfaltul se termină la doar 4-5 sute de metri de poiana unde narcisele vă aşteaptă să le admiraţi. Calitatea carosabilului, după ce ieşiţi de pe autostradă, nu e tocmai grozavă, dar drumurile sunt practicabile, iar lanurile de rapiţă de pe ambele sensuri vă vor face să treceţi cu vederea acest lucru.
Din Piteşti puteţi urma, de asemenea, autostrada A1 până la ieşirea spre Teiu-Răteşti, apoi ca mai sus. Puteţi, de asemenea, să mergeţi pe E81 (spre Recea, Căteasca), de unde urmaţi indicatoarele Furdueşti, Teiu, Buta şi Negraşi.
Altă variantă, de la Piteşti, e cea spre Costeşti, apoi din oraş o luaţi spre Şerbăneşti (există indicator) Gliganu de Sus, Gliganu de Jos, Bârlogu şi Negraşi.
Distanţe aproximative pe şosea, de la Negraşi
Costeşti, Argeş (cel mai apropiat oraş) – 31 km
Piteşti – 46 km
Bucureşti – 101 km
Posibilităţi de cazare şi agrement
Pentru pescarii amatori, zona e un El Dorado: pe o rază de câţiva km în jurul poienei cu narcise de la Negraşi sunt mai multe lacuri unde puteţi pescui.
Recomandarea noastră ar fi lacul Fitofagu, situat în apropiere (aproximativ 4 m de poiana cu narcise, în satul Bârlogu). Acesta oferă, pe lângă posibilitatea de a pescui, chiar dacă suntem în perioadă de prohibiţie, şi cazare şi masă doritorilor.
Capacitatea de cazare este de 22 de căbănuţe şi camere pentru două persoane, la preţul de 150 de lei pe zi. Verificaţi, totuşi, disponibilitatea sau rezervaţi-vă telefonic cazarea, la numărul 0723-516964.
Sau, de ce nu, puteţi încerca să vă cazaţi la localnicii din Negraşi sau Bârlogu. Oamenii de acolo sunt întotdeauna bucuroşi de oaspeţi şi, chiar dacă la ei nu e ca la hotelurile cu mai multe stele, veţi fi primiţi cu braţele şi inimile deschise.
În preajma Negraşiului există suficiente locuri de campare pentru corturi şi rulote, deci dacă aveţi aşa ceva, problema cazării e rezolvată.
„Îi aşteptăm cu mare drag pe toţi cei care vor să admire frumuseţile cu care Dumnezeu a binecuvântat comuna noastră. Ca de fiecare dată, vom fi şi în acest an gazde ospitaliere pentru toţi turiştii care vor veni la noi să se bucure de frumuseţea neasemuită a narciselor de la Negraşi”, a conchis primarul localităţii, dl Alexandru Constantin.