Boala cronică de rinichi (BCR) este un termen introdus în practică în urmă cu 8-10 ani şi include toate bolile rinichilor cu o persistenţă de peste 3 luni. Etiologia BCR este multiplă: include nefropatii glomerulare, tubulo-interstiţiale şi vasculare, dar principalele cauze sunt: nefropatia diabetică, nefropatia aterosclerotică şi nefroangioscleroza. Prevalenţa ei este ridicată, între 7-13%, fiind o problemă majoră de sănătate publică. Prezenţa proteinuriei şi reducerea funcţiei renale (filtratul glomerular) asociază creşterea dramatică a incidenţei bolilor cardiovasculare (BCV). Morbiditatea şi mortalitatea de cauză BCV sunt responsabile de 50% din decesele la pacienţii cu BCR, de 10-30 ori mai frecvente la pacienţii dializaţi.
Factorii de risc BCR se împart în:
– Factorii de risc tradiţionali, mai cunoscuţi fiind:
* Hipertensiunea arterială (HTA), care este atât o cauză, cât şi o complicaţie a BCR. Este factor de risc independent pentru BCV, indiferent de asocierea diabetului zaharat (DZ), atât la dializaţi, cât şi la non-dializaţi. O particularitate faţă de populaţia generală (fără BCR) este faptul că mortalitatea la pacienţii cu BCR creşte deopotrivă pentru valorile mici de tensiuni arteriale (sub 115-120 mm Hg pentru maximă), cât şi pentru valorile mari (peste 160/100 mm Hg);
* Hipertrofia (creşterea în dimensiuni) ventriculului stâng, o adaptare fiziologică la creşterea TA pe termen lung, este considerată atât factor de risc tradiţional, cât şi complicaţie CV. Este prezentă la 30-45% dintre pacienţii cu BCR în stadiile 3-4 şi la 75-80% dintre pacienţii dializaţi, factor de risc independent defavorabil;
* Dislipidemia, definită prin valori mari ale trigliceridelor şi LDL colesterolului şi valori mici ale HDL colesterolului. La pacienţii dializaţi HDL – colesterolul este scăzut, LDL-ul este normal sau scăzut şi trigliceridele sunt crescute.
Proteinuria de rang nefrotic (peste 3 g/24 h) poate precipita stadiul de dializă (mai mare de 60% din totalul dializaţilor) şi este în creştere ca prevalenţă generală. Este factor de risc independent pentru boala cardiacă ischemică şi insuficienţă cardiacă şi mortalitatea de cauză generală. Pacienţii dializaţi diabetici au prognostic defavorabil după revascularizarea coronariană, comparativ cu cei fără DZ.
– Anemia are prevalenţa crescută la pacienţii cu BCR şi se agravează pe măsura declinului funcţiei renale. Este rezultatul unor cauze multiple (deficitul de eritropoietină, scăderea fierului, inflamaţia cronică, hemoliza etc). Asocierea ei cu alţi factori (hipertrofie VS, insuficienţă cardiacă, DZ) grăbeşte evoluţia BCR către dializă şi creşte mortalitatea. Corectarea completă a anemiei cu eritropoietină până la valori de 13-15g% ale Hb-ei nu a fost urmată de reducerea riscului CV, ci de creşterea riscului de accident vascular cerebral (AVC).
– Factorii de risc non-tradiţionali
* Stresul oxidativ însoţeşte BCR încă din stadii incipiente. Creşterea producţiei de radicali liberi sub influenţa inflamaţiei, malnutriţiei, toxinelor uremice, procedurii de dializă, duce la scăderea nivelului de antioxidanţi. Asocierea stresului oxidativ în evoluţia BCR cu boala coronariană obstructivă şi calcificărilor vasculare creşte mortalitatea CV.
* Creşterea homocisteinei, pe măsură ce evoluează BCR – se însoţeşte de evenimente CV şi creşterea mortalităţii.
* Anomaliile metabolismului mineral: hiperfosfatemia, hiperparatiroidismul, scăderea vitaminei D3, cresc riscul CV şi mortalitatea, datorită calcificărilor arterelor coronare, toracice şi valvulelor inimii (aortică şi mitrală).
* Scăderea nivelelor serice de vitamina D3 declanşează mecanisme multiple cu rol în accelerarea aterosclerozei şi calcificărilor vasculare.
* Albuminuria este factor de risc independent scăderii funcţiei glomerulare şi poate avea o valoare predictivă mai mare decât aceasta în evoluţia BCR.
Intervenţia cumulată a factorilor de risc enumeraţi creşte prevalenţa BCV la pacienţii cu BCR şi este greu de controlat terapeutic.
Din experienţa mea policlinică din ultimii 4-5 ani am observat că pacienţii şi de multe ori chiar medicii de diverse specialităţi minimalizează existenţa la debut a bolilor care afectează rinichiul. În acest fel, mulţi pacienţi sunt depistaţi în stadii evoluate al BCR, controlul lor medicamentos şi dietetic este dificil şi spectrul dializei renale este aproape. Lectura acestui material are menirea de a aviza pacienţii să îşi controleze mai des, preventiv, funcţia renală. Nu este de glumit cu bolile rinichiului.
P.S. Imbecilii pot înfrunta multe şi au o mare capacitate distructivă, cu secătuirea resurselor societăţii. Zeii înşişi sunt uneori neputincioşi împotriva lor. (Charles Dickens)