EI MERG ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN!

Duminică, 26 mai, în Argeş au fost alegeri europarlamentare şi referendumul pe teme privind justiţia, convocat de către preşedintele Klaus Iohannis. Prezenţa la urne a fost uriaşă, iar acest lucru s-a reflectat şi în rezultatele votului. Erodarea generată de guvernare, dar şi scandalurile interne şi problemele penale ale lui Liviu Dragnea au dus PSD la un minim istoric, au propulsat PNL drept câştigător al alegerilor şi au urcat enorm USR care îşi face deja planuri de guvernare. Şi în Argeş rezultatele au fost surprinzătoare, de asemenea pe fondul unei prezenţe la urne cum nu s-a mai văzut de dinainte de anul 2000.

LIVIU DRAGNEA A PRIMIT CONDAMNARE CU EXECUTARE!

Europarlamentare la nivel naţional

PNL se situează pe primul loc la alegerile europarlamentare, după numărarea voturilor din ţară, iar Alianţa 2020 USR PLUS este câştigător detaşat la votul din străinătate. Rezultatele provizorii (dar aproape finale) după numărarea voturilor din ţară sunt: PNL – 26,83% (2,3 milioane voturi), PSD – 23.42% (2,01 milioane voturi), Alianţa 2020 USR -Plus – 21,29% (1,83 milioane voturi), Pro România – 6,61%, PMP – 5,65%, UDMR – 5,47, ALDE – 4,24%.

În cazul votului din străinătate, rezultatele provizorii indică un scor de peste 37% pentru Alianţa 2020 USR-Plus, urmată de PNL – 31,9%, PMP – 11,9%, PSD – 4,1%, Pro Romania – 3,2%. Votul din străinătate s-a încheiat însă ieri la ora 7 şi rezultatele nu sunt finale, dar nu „atârnă” atât de mult încât să influenţeze decisiv rezultatele de la nivel naţional.

Fără argeşeni în Parlamentul European

Listele partidelor înscrise în cursa pentru Parlamentul European au fost naţionale. Peste 450 de persoane şi-au disputat doar 33 de mandate câte revin României. Pe liste s-au regăsit şi argeşeni, dar niciunul nu a reuşit să ajungă în Parlamentul European. Locul 12 de pe listă la PSD a fost ocupat de argeşeanca Gabriela Zoană, cea care a reprezentat Argeşul şi România în PE şi în perioada de când Viorica Dăncilă a devenit premier şi până acum. Locul 12 a fost considerat eligibil de majoritatea specialiştilor, dar scorul dezastruos obţinut de PSD a lăsat-o fără şanse pe Zoană. Concret, pentru ca Zoană să prindă din nou un loc în PE ar fi trebuit ca PSD să obţină, după redistribuire, circa 37% dintre voturi. Ori, scorul obţinut este mult mai mic. În rest, ceilalţi candidaţi argeşeni de la alte partide oricum ocupau poziţii neeligibile. La PNL, doi argeşeni au fost pe liste: Emanuel Soare pe locul 25 şi Sorina Marin pe locul 36. Andrei Gerea a prins locul 6 pe lista ALDE, în vreme ce Robert Tudorache a fost plasat pe locul 19. Pro România l-a avut pe argeşeanul Bogdan Ivan pe poziţia 21, iar PMP l-a pus pe Cătălin Bulf pe locul 10. În fine, Partidul România Unită l-a avut cap de listă pe Bogdan Diaconu din Curtea de Argeş (fără şanse însă la un mandat din cauza numărului mic de susţinători).

Prezenţă în Argeş

Conform Biroului Electoral Central, prezenţa la urne în Argeş a fost duminică de 50,73% la alegerile europarlamentare şi de 40,45% pentru referendumul privind justiţia. La alegerile europarlamentare, dintre cei 529.676 de alegători înscrişi pe listele de la 520 de secţii au votat 268.714 argeşeni, dintre care 31.573 pe liste suplimentare şi doar 834 cu urna mobilă. La referendum, 25.542 de alegători au votat pe liste suplimentare şi 470 cu urna mobilă dintr-un total de 214.269 de cetăţeni care au dorit să răspundă într-un fel sau altul la întrebările puse de către preşedintele Klaus Iohannis.

Victorie cu gust amar pentru PSD în Argeş

Conform numărătorii paralele a PSD Argeş, formaţiunea lui Liviu Dragnea a câştigat scrutinul pentru europarlamentare în judeţul nostru. Însă faţă de rezultatul obţinut la alegerile parlamentare din 2016, când PSD a luat peste 50% dintre voturile argeşenilor, social-democraţii au ajuns acum la doar 30,12%. Pe locul doi se află PNL Argeş, cu 23,6%, iar pe locul trei USR Argeş cu 18,62% dintre voturile argeşenilor. Pe locul 4 este Pro România, cu 9,97% (iată, aşadar, cât a rupt Victor Ponta de la PSD în Argeş şi nu numai, a se vedea rezultatele de la Centru!), iar ALDE a ajuns la 4,33%. PMP a trecut pragul electoral, situându-se la 6,83%. Restul partidelor şi candidaţilor înscrişi în cursă au luat sub 1% în alegerile europarlamentare (fiecare).

Şoc la Piteşti şi Mioveni

Piteşti şi Mioveni erau considerate până mai ieri cele mai puternice organizaţii ale PSD Argeş. Nu de puţine ori, între liderii celor două organizaţii au fost dispute generate de orgolii mai mult sau mai puţin justificate. Iar la Piteşti este încă mocnit conflictul de la primărie, deci linişte nu a fost nici măcar în campania pentru aceste alegeri. Şi uite aşa ne-am trezit duminică, 26 mai, cu rezultate şoc în cele două fiefuri PSD, acolo unde USR a reuşit să ia caimacul, cum se spune! La Piteşti, USR a câştigat cu 27,75% dintre voturi, faţă de cele 23,34% ale PSD. PNL a obţinut 19,03% dintre voturi, iar Pro România 10,83%, în vreme ce PMP s-a dus la 7,65% dintre voturi. ALDE, în schimb, nu a luat decât 4,43%. La Mioveni, s-a impus de asemenea USR cu 25,6%, PSD obţinând 25,3% dintre voturi. Pro România a luat 12,13%, PNL 20,22%, ALDE 3,51% şi iar PMP 5,74%.

Rezultate în oraşe

PSD a obţinut în Ştefăneşti 19,62%, USR 21%, Pro România 11,36%, PNL 21,92%, ALDE 9,68% şi PMP 7,97%. În Câmpulung Muscel, PSD s-a impus cu 27,65%, USR a obţinut 19,74%, Pro România s-a situat la 9,1%, PNL a luat 23,84%, iar PMP 8%. Şi aici ALDE s-a siuat sub prag, cu 4,29%. În Curtea de Argeş, rezultatele au fost următoarele: PSD – 25,79%, USR – 20,95%, Pro România 12,38%, PNL 22,66%, ALDE – 3,49% şi PMP 7,05%. În Costeşti, PSD a luat 29,43%, USR a luat doar 13,32%, Pro România a obţinut 7,01%, PNL a luat 32,92%, ALDE s-a dus la 5,55%, iar PMP la 6,67%. În fine, în Topoloveni, PSD a câştigat cu 30,16%, USR a luat 18,74%, Pro România – 8,88%, PNL – 25,55%, ALDE – 3,59% şi PMP 7,36%.

13 şi 31

În Argeş, PSD a ieşit pe primul loc cu un procent de 30,12%, fiind urmat de către PNL cu 23,60%. PSD este pe locul 13 la nivel naţional în topul judeţelor cu cele mai mari procente ale partidului lui Liviu Dragnea. Pe primul loc este Teleormanul cu 47,53%, pe locul doi este Oltul cu 44,57% şi pe locul trei este Mehedinţi cu 43,08% iar pe locul patru este Doljul cu 40,8%. PNL Argeş este pe locul 31 la nivel naţional privind rezultatul la aceste alegeri.

Mici detalii….

Sunt şi unele aspecte din localităţi argeşene sau care privesc partidele implicate în alegeri care merită atenţia noastră, astfel:

• Cel mai mare scor din Argeş obţinut de PSD a fost în comuna Râca – 90,97% (574 de voturi);
• Comuna Rucăr este condusă de primarul Ionel Dulamă de la PSD, dar la alegerile europarlamentare edilul nu a mai contat. Aşa se face că PNL s-a impus aici: PNL 31,05% (902 voturi), PSD 23,03% (669 voturi);
• Scandalurile repetate dintre primăriţa Ioana Jenica Dumitru şi fostul viceprimar Ion Mihalcea la Ştefăneşti i-au scos pe cei doi din PSD. Responsabil de zonă a fost numit deputatul Nicolae Velcea, dar blocajul administrativ a fost aspru sancţionat la urne de către alegători. Şi uite aşa PSD s-a trezit pe locul 3! Iată rezultatele la alegerile europarlamentare de ieri la Ştefăneşti: PNL – 21,92% (1.171 voturi), USR – 21% (1.122 voturi), PSD – 19,62% (1.048 voturi);
• Este clar după aceste alegeri europarlamentare că Pro România, partidul lui Victor Ponta, a rupt voturi importante de la PSD. În Argeş s-a situat în jur de 10%, iar în două comune Pro România s-a situat pe locul doi (Rociu şi Valea Danuluia unde a învins şi PSD-ul!);
• PMP-ul lui Traian Băsescu a trecut pragul electoral şi va avea reprezentanţi în Parlamentul European. În Argeş, PMP a făcut de asemenea o figură frumoasă, trecând lejer pragul de 5%. În Albeştii de Muscel, Berevoeşti, Săpata şi Vedea, PMP a trecut de 12% şi s-a situat pe locul 3 la alegeri.

„Asta doreşte România”

Duminică noapte, în sediul PSD Argeş trona încordarea dublată de o uluială vecină cu teama. Numărul mare de votanţi i-a luat prin surprindere pe social-democraţi care, deşi au reuşit să mobilizeze la vot masa electorală proprie, nu au reuşit să anihileze prezenţa masivă la urne a celor care au votat împotriva politicilor PSD. „Este clar: asta doreşte România în acest moment! Le mulţumim celor care au votat PSD, felicitări celor care au reuşit să obţină rezultate bune pentru filială. Vom face, evident, o analiză şi vom vedea ce măsuri se impun pentru a redresa situaţia”, ne-a declarat Dan Manu, preşedinte Consiliul Judeţean, vicepreşedinte PSD Argeş. „Sunt foarte dezamăgit de rezultatul obţinut, în ciuda faptului că PSD Piteşti s-a mobilizat foarte bine şi s-a implicat în campania electorală. Vom evalua ce trebuie făcut, ţinând cont că PSD a dovedit că este un partid responsabil şi atunci când a fost la guvernare a făcut lucruri bune şi foarte bune pentru români”, ne-a declarat, la rândul său, primarul Piteştiului Cornel Ionică, vicepreşedinte PSD Argeş.

„Românii au sancţionat la vot guvernarea PSD”

Dincolo de faptul că PNL s-a impus în aceste alegeri la nivel naţional, USR a dovedit că este o variantă redutabilă din punct de vedere politic. Bazându-se pe un stil pe alocuri agresiv, dar mai ales pe o comunicare eficientă în mediul online, USR a reuşit să atragă în Argeş şi la nivel naţional şi voluntari care s-au implicat în campanie! „Românii au sancţionat la vot guvernarea PSD-ALDE. Au acordat votul şi încrederea lor Alianţei 2020 USR PLUS pentru că noi am reuşit să arătăm o altă faţă a politicii, bazată pe corectitudine, pe cinste. Aşa am ajuns să devenim prima opţiune la Piteşti şi la Mioveni, iar acest vot ne obligă enorm! Le mulţumim celor care ne-au votat şi o să avem grijă să ne reidicăm la înălţimea aşteptărilor celor care şi-au pus încrederea în noi. În plus, vom începe discuţii cu celelalte formaţiuni politice pentru schimbarea trebuie să înceapă de jos, iar în 2020 vrem să schimbăm cât mai multe dintre administraţiile locale din Argeş”, ne-a declarat Ionuţ Moşteanu, deputat de Argeş şi vicepreşedinte al USR la nivel naţional.

Iohannis şi referendumul

Pe de altă parte, peste 80% din alegători au răspuns „Da” ambelor întrebări de la referendumul pe justiţie de duminică, voturile nevalide reprezentând puţin peste 5%. La prima întrebare de la referendum – „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, 80,9% dintre alegători au răspuns „Da”, 13,8% au răspuns „Nu”, iar 5.3% eu reprezentat voturi nevalide. Cea de a doua întrebare la referendum a fost: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”. În acest caz, 81,1% au fost „Da”, 13,5% au fost „Nu”, iar 5,3 % nu au fost valide. Pentru DA au fost exprimate peste 6 milioane de voturi, pentru NU puţin peste un milion, iar voturi anulate sunt aproximtiv 400.000.La secţiile din străinătate, după numărarea a 154.000 de voturi, reiese că 92% au votat „Da” la intrebarile de la referendum, iar 6% „Nu”. Pentru ca referendumul să fie validat este necesară îndeplinirea a două condiţii: să voteze cel puţin 30% din românii cu drept de vot, iar opţiunile valabil exprimate să reprezinte cel puţin 25% din numărul celor înscrişi pe listele electorale permanente. Condiţii îndeplinite deja. PSD susţine însă că referendumul nu înseamnă nimic fără schimbarea Constituţiei în sensul celor votate de oameni. Or, românii au mai votat şi pentru un Parlament cu 300 de aleşi, dar nu s-a întâmplat nimic…

Sociologie

Dincolo de faptul că multă lume a mers la urne şi datorită referendumului pe justiţie, sunt câţiva factori care merită evidenţiaţi în privinţa alegerilor de duminică. Decalajele dintre bugetari şi angajaţii de la privat, promovarea unor persoane cu probleme penale de către PSD sau a unora cu credibilitate scăzută, schimbarea a două guverne proprii în decurs de numai doi ani, lipsa unei comunicări corecte şi adaptată timpurilor pe care le trăim în care reţelele sociale fac jocurile – toate acestea au fost fatale PSD-ului. Surpriza acestor alegeri a fost prezenţa la vot. Conform estimărilor au ieşit aproape 10 milioane de oameni la vot, adică 49-50% din totalul numărului de alegători înscrişi pe liste, cu 2,5 milioane de oameni mai mult decât la alegerile legislative din 2016, când PSD a spulberat tot. Lipsite de miză, de obicei, alegerile europarlamentare pare că s-au transformat de această dată într-un vot-protest, iar marele câştigător este alianţa USR-PLUS. În străinătate votul a fost ca de obicei greoi. Mii de oameni s-au încolonat să voteze, stând ore în şir la rând – în jur de 400.000 de români din străinătate au votat. La europarlamentarele din 2014 prezenţa totală a fost de doar 32%. Electoratul urban a făcut diferenţa, aşa cum s-a văzut şi în Argeş unde mulţi tineri au schimbat regula jocului ştiut. Practic, PSD nu şi-a mobilizat electoratul tradiţional din mediul rural, pentru că nu a venit cu nicio idee nouă pentru aceşti oameni. Nu a reuşit să le imprime niciun pic de energie. Harta judeţelor în funcţie de vot se suprapune cu harta PIB/capita. Cele care au ieşit la vot sunt judeţele bogate, care au votat cu noile partide, iar judeţele sărace, cu cele mai mici cifre de afaceri, tradiţional votând cu PSD, au stat acasă.