Dr. Victoria Irimia: „Nu este bolnav psihic; el a vrut să facă rău, nu merită clemenţă!”

Victoria Irimia, medic primar psihiatru, doctor în ştiinţe medicale, membru al Asociaţiei Europene de Psihiatrie, consideră că monstrul din Caracal nu este un bolnav psihic, ci un om odios, care a omorât cu bună ştiinţă, din instincte perverse.

Victoria Irimia: „La acest om este totuşi o mare problemă: se pare că a fost alungat din Italia pe considerentul unor astfel de atitudini… După părerea mea aceşti oameni trebuie să existe într-o evidenţă monitorizată a organelor de urmărire. Şi în situaţia în care o copilă sună şi spune: «Am fost bătută, violată şi sunt într-un mare pericol!» te uiţi, în primul rând, la aceşti oameni care pot să pună în pericol. Omul acesta trebuia să fie primul pe listă! E vorba despre un om care mai avusese astfel de atitudini aberante… Asta este marea problemă, nu telefonul etc.

De acord, toate se combină, dar el trebuia să fie acolo, într-o evidenţă de oameni potenţial periculoşi. Asta nu înseamnă neapărat boală. Pentru că răul în sine putem să-l considerăm o nenorocire, o atrocitate, dar nu neapărat o boală. Trăim într-o lume duală: bine-rău, frumos-urât, drept-nedrept, elegant-vulgar şi aşa mai departe. Ideea este că atunci când apare răul se pun imediat nişte întrebări. Şi principala întrebare este dacă răul a fost făcut cu bună ştiinţă sau în necunoştinţă de cauză. În cazul criminalului de la Caracal răul a fost făcut cu bună ştiinţă. A ştiut să facă rău, a vrut să facă rău. Acest om nu merită clemenţa pe care ai putea să i-o arăţi unui bolnav psihic care nu ştie ce face şi care face răul în ideea de a se apăra pe sine. Aici nu este loc de clemenţă. Repet: persoana în cauză, care acum a bulversat o Românie întreagă, nu este un bolnav psihic. E un om rău, un om odios, un om care a ştiut că face rău, a făcut-o cu intenţie, din instincte perverse. Atrocităţile de la Caracal, acele crime odioase au fost făcute, toate, premeditat.”

Psihiatria, o specialitate medico-socială

Plecând de la cazul care a bulversat o Românie întreagă, dr. Victoria Irimia subliniază cât de importantă este monitorizarea bolnavilor cu comportamente deviante.

Victoria Irimia: „Mie nu mi-e teamă de oamenii cu comportamente deviante care vin la cabinetul de psihiatrie ca să ceară ajutor. Un bolnav psihic îl respectă pe omul care-l ajută, nu-l atacă… Cel puţin ştiu că au undeva un punct de sprijin. Omul caută în momentele acelea pe cineva care să-l asculte, să-l înţeleagă. Ideea este în ce măsură înţeleg aceşti oameni bolnavi că au nevoie de ajutor specializat. Bolnavii psihici pot face rău sub imperiul gândirii delirante, pot ataca sub impresia autoapărării. Bolnavii potenţial periculoşi trebuie foarte bine avuţi în vedere; monitorizarea lor nu înseamnă o discriminare, o ştirbire a drepturilor acestor oameni, ci înseamnă protecţia lor şi a societăţii. Dacă este vorba despre persoane bolnave psihic şi capabile să agreseze, să ucidă, sigur că acestea trebuie foarte bine monitorizate. Sub tratament orice bolnav psihic revine la un comportament normal, firesc; poate să muncească, poate să aibă o familie, ideea este să-şi facă tratamentul. Există tratamente pe care le-am putea numi miraculoase faţă de cele de acum 30 de ani. Ideea este ca un bolnav să-şi facă tratamentul şi la semnele cele mai mici de decompensare să existe o înştiinţare. Se ridică o problemă: psihiatria trebuie să dispună de servicii de asistenţă socială foarte bine puse la punct. Practic, orice bolnav psihic cronic trebuie să fie luat în evidenţa serviciilor de asistenţă socială care să ştie perfect ce se întâmplă cu aceşti oameni în fiecare zi, în fiecare lună. Şi atunci am exclude toate «relele» pe care le-ar putea face un bolnav psihic.

La ora actuală, psihiatria este specialitatea medicală cu cele mai mari implicări sociale. Practic este o specialitate medico-socială şi trebuie să fie bine consolidată prin echipă. Medicul e foarte important ca practician, ca om care poate să aducă pacientul într-o stare bună de funcţionare, dar aici trebuie să fie ajutat de o întreagă echipă, de psihologi, asistenţi medicali, asistenţi sociali, sociologi, jurişti, logopezi, kinetoterapeuţi. Totul ţine de această echipă care trebuie să lucreze coordonat. Sigur că şi familia e foarte importantă. Boala psihică este o boală ca orice altă boală. Ba, mai mult, nu ştiu în ce boli medicale chirurgicale, traumatice, pacientul poate să fie tratat doar cu o tabletă pe zi sau cu o injecţie o dată la trei luni. Dar bolnavul psihic trebuie să ajungă la medic, să aibă acces la tratament şi să-şi conştientizeze nevoia de tratament.”

Conform unui raport din iunie anul curent, întocmit de Direcţia de Sănătate Publică Argeş, avem 34.706 de argeşeni luaţi în evidenţă cu tulburări mintale diverse, numărul bolnavilor fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când erau 33.437 de suferinzi.

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio