Ieri a avut loc la Piteşti şedinţa Consiliului de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia, ocazie cu care, pentru un an, Consiliul Judeţean Argeş a preluat preşedinţia acestui organism. Dan Manu, preşedintele CJ Argeş, a spus că obiectivul său este acela de a continua proiectele începute şi de a întări relaţiile dintre judeţele – şapte la număr – componente ale regiunii. Care regiune, însă, funcţionează după principiul „unul hăis şi altul cea”: fiecare îşi vede mai mult de propriile interese şi nu vrea să cedeze nimic din putere. Conform directorului Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud Muntenia Liviu Muşat, cu excepţia a trei proiecte pentru tot atâtea drumuri interjudeţene, nu există nicio iniţiativă comună a celor şapte judeţe!
Licitaţiile, marea problemă
Liviu Muşat ne-a spus că la nivelul ADR Sud Muntenia au fost depuse 770 de aplicaţii pentru bani europeni, valoarea totală a acestora fiind de 600 milioane lei. Nu au fost semnate însă, deocamdată, decât câteva proiecte. Cele mai multe se referă la infrastructură, dintre care trei ar viza formarea unei a doua centuri a Bucureştiului: ar urma să fie reabilitate drumuri care vor lega Giurgiul de Teleorman şi de Argeş, Călăraşiul de Ialomiţa şi de Prahova, iar Prahova de Dâmboviţa şi centura Bucureştiului. Lipsesc din acest tablou legături între Dâmboviţa şi Argeş şi între Ialomiţa şi Teleorman. Cam cum e cu A1: începe la Constanţa, ajunge la Piteşti, dar continuă dincolo de munţi, pentru că nu e gata tronsonul Piteşti-Sibiu. „S-a negociat destul de rău la UE: ar fi trebuit să se ia mai mulţi bani pentru infrastructură şi mai puţini pentru maşini electrice sau reabilitare termică; din păcate, nu se înţelege că România are alte priorităţi decât cele de la nivelul ţărilor dezvoltate din UE”, a spus preşedintele CJ Dâmboviţa, Alexandru Oprea. Toţi preşedinţii consiliilor judeţene prezenţi ieri la Piteşti au insistat pe un aspect esenţial: e nevoie de o nouă lege a achiziţiilor publice care să elimine birocraţia şi posibilităţile de contestare care blochează investiţiile ani buni. Parlamentarii au fost luaţi peste picior de Dan Manu, preşedintele CJ Argeş, care a spus că este convins că „amânarea adoptării unei noi legi este dată de faptul că aleşii vor să iasă o lege atât de bună, încât să nu mai aibă nimeni de comentat ceva”.
Interese în turism
Se pot face proiecte comune şi în turism, nu doar pentru drumuri. Argeşul a promovat ideea unui aşa-numit Drum al Capitalelor, care să lege vechile capitale ale Ţării Româneşti – ideea pare să fi murit din faşă; de asemenea, se tot discută despre un proiect comun cu Dâmboviţa pentru o staţiune montană în zona Leaota. Preşedintele CJ Dâmboviţa, Alexandru Oprea, a pus ieri însă punctul pe „i”: „Ne preocupă o asemenea idee, vom avea echipe comune care vor lucra în perioada următoare la un proiect. Nu va fi însă uşor; în ciuda potenţialului turistic, cei care lucrează deja în domeniul turismului nu prea au interes să se dezvolte şi alte zone decât cele tradiţionale, cum ar fi Valea Prahovei, deoarece le e teamă că şi-ar pierde din clienţi”. În fine, Ionel Cristescu, preşedintele CJ Teleorman, visează încă la un complex turistic în zona celebrei deja insule Belina care face acum obiectul unei cercetări a DNA. Dar dacă nu se fac investiţii până în 2018, insula de pe Dunăre reintră în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea. Aşadar, proiecte sunt în regiunea Sud Muntenia, dar separate, în fiecare judeţ. Fiecare încearcă să tragă spuza pe turta lui. Să vedeţi ce iureş va ieşi când se va pune problema formării unor regiuni administrative, în contextul în care Piteştiul se vrea capitală, dar a pierdut startul în „confruntarea”, în special, cu Ploieştiul!