Regele Mihai
Regele Mihai I al României a murit ieri la ora 13, ora României, la reşedinţa privată din Elveţia. Trupul neînsufleţit va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi, timp de două zile, în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală, iar înmormântarea la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, acolo unde a fost înmormântată şi soţia sa, regina Ana.
Un nume, o istorie
Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia. A fost fiul legitim al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei Elena. Este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât şi paternă. Este văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Domnia lui Mihai I a început când avea doar şase ani, în 1927, după moartea bunicului său, Ferdinand, şi în urma renunţării la tron a lui Carol al II-lea (decembrie 1925). Fiindcă nu putea guverna, dată fiind vârsta sa, o regenţă a fost formată din principele Nicolae (al doilea fiu al regelui Ferdinand şi unchiul lui Mihai), patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie (până la 7 octombrie 1929, când a murit, fiind înlocuit cu Constantin Sărăţeanu, consilier la Curtea de Casaţie).
Carol al II-lea a revenit la tron după doar trei ani, dar, în septembrie 1940, după abdicarea sa, Mihai a fost încoronat cu Coroana de Oţel şi uns rege de patriarhul României, Nicodim Munteanu.
A urmat războiul şi, când forţele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva şi a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu şi restaurarea Constituţiei din 1923. Se estimează că actul de la 23 august 1944 a scurtat Al Doilea Război Mondial cu şase luni, salvând sute de mii de vieţi omeneşti. Totodată, el a oferit armatei române posibilitatea de a elibera nordul Transilvaniei de sub ocupaţia ungară.
La 6 martie 1945, la presiunile ocupantului militar sovietic, regele Mihai a fost silit să accepte un guvern prosovietic dominat de Partidul Comunist Român, prim-ministru fiind numit Petru Groza.
Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947, iar la 3 ianuarie 1948 a părăsit ţara, urmând pentru el o lungă perioadă de exil.
În vârstă de 96 de ani, regele Mihai era până ieri singurul lider de stat rămas în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Un simbol
„Regele Mihai şi-a pus amprenta pe întreaga Românie. A achimbat cursul istoriei pentru ţară prin actul de la 23 august 1944. A fost un om care a gândit mereu româneşte, deşi a fost forţat să trăiască în exil. Este greu acum de spus ce s-ar fi putut întâmpla dacă după Revoluţie ar fi fost reinstaurată nonarhia. Am însă convingerea că lucrurile ar fi fost mult mai bune pentru România”, ne-a declarat Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean Argeş.
„Regele este un simbol. A murit cu titlul de mareşal, aşa că funeraliile vor fi altfel la Curtea de Argeş decât cele ale reginei Ana. Regele Mihai este un erou, căci şi-a sacrificat tronul pentru poporul român. Nu pot să nu mă gândesc la faptul că, dacă am fi avut monarhie după 1989, ar fi fost mult mai bine pentru România. Regele ar fi fost un factor de echilibru, aşa cum un preşedinte nu poate fi”, ne-a declarat Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeş, monarhist declarat.
Un Comentariu
Elena Delia Dumitricā
Pot sa spun ca avem doi directori de muzeu cu VIZIUNE si cu simtul raspunderii. Afirmatiile dumnealor sunt, mai mult ca sigur, rodul cunoasterii istoriei vāzute si nevazute, stiute si nestiute.