Nu de puţine ori, la emisiunea „Subiect de presă” a fost adusă în atenţie reforma din învăţământ. Care reformă se tot face din pix de 27 de ani, rezultatele fiind însă discutabile. Gazdele emisiunii, Mihai Golescu şi Cristina Munteanu, au reluat ieri, la Antena 1 Piteşti, discuţiile despre modelul de învăţământ japonez – un proiect inedit în judeţ, menit să aducă schimbarea mult aşteptată. Despre ce presupune acest proiect şi cum poate fi aplicat la noi au vorbit Adrian Izvoranu, directorul general al Confederaţiei Patronale din Industrie, Servicii şi Comerţ, şi prof. Emil Oprescu, inspector şcolar.

Afacerea începe din şcoală

Pe înţelesul tuturor, modelul japonez (n.r. – considerat a fi unul dintre cele mai eficiente din întreaga lume) îi ajută pe elevi să înveţe tot ce trebuie pentru a fi utili în familie, în societate şi, desigur, utili pentru ei înşişi. Cu alte cuvinte, se pune accentul pe activităţi care se petrec în viaţa de zi cu zi. La final, în funcţie de aptitudini, unii elevi vor putea păşi pe calea antreprenoriatului, iar alţii vor fi angajaţi având fiecare o anumită specialitate. Modelul japonez defineşte, aşadar, foarte clar responsabilităţile. La noi, după cum este de părere profesorul Emil Oprescu, şcoala nu te pregăteşte pentru eşec şi nu te învaţă ce înseamnă să-ţi asumi un risc. Urmând modelul japonez, tinerii vor avea de a face încă de pe băncile şcolii cu toţi aceşti factori, fiind implicaţi într-un proces economic şi tehnico-productiv exact ca într-o fabrică.

Lacunele noastre

„La noi, părinţii, profesorii, vorbesc despre succesul care vine în urma rezultatelor bune la învăţătură. Puţini pun însă întrebarea: «Dar tu ce vei face dacă nu vei reuşi?» Sau măcar să se întrebe: «Eu de ce îmi trimit copilul la şcoală?» De asemenea, practica este la un nivel care lasă de dorit din pricina lipsei specialiştilor. Spre exemplu, la un anumit liceu unde se învaţă prelucrarea lemnului, nu pot veni maiştri, pentru că nu au modul pedagogic. Iar un modul pedagogic costă 4.000 lei” – a spus Emil Oprescu.

„Modelul japonez te învaţă să fii propriul tău şef. Mai toţi întreprinzătorii, la început de drum, au fost însă şi ingineri, şi simpli lucrători, şi contabili ş.a.m.d. Pe măsură ce s-au dezvoltat, au apărut din ce în ce mai mulţi angajaţi şi astfel afacerea a trecut la nivel de întreprindere” – a completat Adrian Izvoranu.

Mizează pe modelul japonez

„Noi, antreprenorii, suntem foarte interesaţi de implementarea acestui proces. Deoarece în momentul actual cadrul legislativ nu ne permite mai mult, dorim să înfiinţăm ONG-uri în cadrul şcolilor care să funcţioneze exact ca o afacere obişnuită. Ulterior, dacă se va dovedi viabilă, se poate desprinde de sub aripa noastră şi poate deveni o firmă în toată regula. Atât elevii, cât şi părinţii au o percepţie pozitivă privind antreprenoriatul pe structură şcolară. Ca să nu avem probleme cu banii publici, vom asigura finanţarea şi tot ce e nevoie din bani privaţi. Cu alte cuvinte, vom investi”, a spus dl Izvoranu.

Deocamdată, proiectul este în faşă. Persoanele implicate adună propuneri ale şcolilor (inclusiv idei de la elevi) pe care le vor înainta Comisiei de Învăţământ a Senatului. Adrian Izvoranu este optimist şi crede că în foarte scurt timp modelul japonez va fi aplicat şi în învăţământul românesc.

George OLTEANU

Distribuie pe Facebook