În România există câteva asociaţii de reconstituire istorică axate pe perioada daco-romană. Asociaţia culturală „Historia Renascita„ este prima organizaţie de acest gen din zona sud-carpatică a Munteniei şi Olteniei. În cadrul organizaţiei activează, în acest moment, grupul „Geto-dacii sudcarpatici„, constituit din câteva zeci de argeşeni de diferite profesii, pasionaţi de istorie şi arheologie. Despre acest proiect interesant am stat de vorbă cu argeşeanul care l-a conceput şi l-a pus în aplicare: Cătălin Drăghici, profesor de istorie şi artist plastic.
Lecţii pe viu
– Cu ce epocă aţi început reconstituirea istorică?
– Momentan, epoca istorică pe care asociaţia se axează ca analiză şi reconstituire istorică este antichitatea autohtonă, mai precis perioada clasică a civilizaţiei dacice (sec. I î.H. – sec. I d.H.) şi a conflictelor daco-romane de la cumpăna dintre secolele I şi II d.H. Scopul asociaţiei noastre este prin excelenţă unul educativ, urmărind familiarizarea publicului larg cu istoria spaţiului în care trăim. Interacţiunea cu publicul şi în special cu generaţia tânără prin activităţi de reconstituire istorică se bazează în esenţă pe istorie aplicată şi arheologie experimentală, care prin metodele folosite revitalizează interesul pentru trecut.
– Cum realizaţi, practic, reconstituirea istorică?
– Reconstituirea istorică presupune recompunerea unor aspecte de viaţă cu caracter civil, militar şi religios din anumite perioade istorice şi punerea lor în scenă prin prezentări şi demonstraţii ce se doresc a fi lecţii de istorie pe viu. Ţinutele şi echipamentele specifice sunt confecţionate de noi în totală conformitate cu informaţia istorică. Modelele replicilor reconstituite sunt preluate din sursele istorice deţinute în prezent; pe de o parte – vestigiile ce au rezistat timpului, fiind scoase la suprafaţă de arheologi, pe de altă parte – izvoarele istorice de altă natură, cum ar fi: scrierile de epocă, studiile istorice sau monumentele din acea perioadă (Columna Traiană, Tropaeum Traiani, statuile de daci şi frizele de pe Arcul lui Constantin etc).
Fenomenul de reenactment – aşa cum este denumită reconstituirea istorică – a luat amploare în Europa în ultimele trei decenii. Reenactmentul nu este o simplă „joacă de-a războiul”, aşa cum pot avea unii tendinţa să creadă. Publicul larg trebuie să ştie faptul că în spatele echipamentelor militare reconstituite sau a aspectelor de viaţă civilă puse în scenă stau zeci de ore de documentare şi alte zeci de ore de manufacturare a armelor, a uneltelor sau a diverselor accesorii.
Festivaluri, parteneriate
– Aţi ieşit în lume pentru a vă face cunoscute preocupările?
– În decursul anului 2016, „Geto-dacii sudcarpatici” au participat la peste zece evenimente în România, între care Festivalul de la Jidova, „Porrolissum fest”, Festivalul cetăţilor dacice – Cugir, Festivalul antic „Tomis” etc, precum şi la trei festivaluri de prestigiu din străinătate organizate în Austria, Polonia şi Bulgaria). Anul acesta se anunţă deja unul plin de evenimente. Câteva festivaluri la nivel naţional bat la uşă, începând din luna mai şi continuând pe tot parcursul verii. De asemenea, vom mai avea cu siguranţă ieşiri şi la festivaluri de prestigiu din străinătate, unele deja confirmate ca invitaţii (în Bulgaria şi Rusia).
Pe de altă parte, purtăm discuţii avansate pentru încheierea unor parteneriate cu instituţii locale, precum Muzeul Judeţean Argeş şi Muzeul Câmpulung; cu sprijinul acestora sperăm să reconstituim şi o trupă de soldaţi romani – Cohorta IV Flavia Comagenorum – care a staţionat în castrul de la Jidova, de lângă Câmpulung. Orice sprijin este binevenit şi ca sponsorizare, pentru că un astfel de obiectiv presupune resurse financiare importante.
Mirela NEAGOE
2 Comentarii
Elena Delia
Este absolut admirabil ceea ce fac acesti oameni. Chiar trebuie sa intelegem ca, manati de o pasiune de netagaduit, sacrifica ore, zile, saptamani, luni si ani pentru a reconstitui trecutul acestor meleaguri. Cred ca aceasta contribuie la definirea noastra ca popor neolatin cu origini dacice, cu traditii demne de cunoscut, de noi si de straini. Speram ca scopul muncii lor sa fie inteles de autoritati si sa-i sustina material, fiindca e lesne de inteles ca nu pot sa faca o munca titanica, deosebit de valoroasa pentru noi toti, fara ajutorul lor, fara fonduri.
Catalin Draghici
Multumim din suflet pentru cuvintele frumoase si va asiguram ca ne vom stradui ca demersul nostru sa capete cat mai multa notorietate in plan local.