Cercetarea este subfinanțată. Cu toate acestea, Institutul de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă din Mărăcineni performează. Rezultatele sunt rodul unei munci colective dar, cum se știe, nu există cor fără dirijor. Directorul general, inginer dr. Mihail Coman, a fost prezent, vineri, în studioul „Antenei 3” Pitești, invitat al emisiunii „Subiect de presă” realizată de Cristina Munteanu și directorul ziarului nostru, Mihai Golescu. Telespectatorilor le-au fost dezvăluite detalii din activitatea prestigiosului institut, aflând astfel și despre o acțiune de succes inspirat denumită „Zilele mărului”.
Amărăciune „Cercetarea în România nu este finanțată decât într-un procent foarte mic alocat din PIB. Anul acesta este cel mai mic procent, sub 1%, în condițiile în care alte țări din Uniunea Europenă au 2%, pentru a nu mai pomeni de țări asiatice care investesc 4-5% din PIB!”. Printr-o astfel de afirmație care reflectă crunta realitate a început emisiunea, invitatul exprimându-și dezamăgirea pentru că statul român nu acordă mai mare atenție acestui domeniu atât de important. Cum poate rezista o țară în care cercetarea este subfinanțată, în sistemul concurențial cu alte țări? „Bătălia” este acerbă, iar tristul paradox este că România nu de specialiști duce lipsă, ci de fonduri. Mihail Coman, un om dedicat meseriei sale de cercetător și un bun manager, a făcut aceste precizări și în calitate de vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole. Și-a spus amărăciunea în fața camerelor de luat vederi, precizând care sunt consecințele acestui fapt: „Sunt uimit de rezultatele nefinanțării de zeci de ani – dispar sub ochii noștri produse prin care România era recunoscută pe plan european; atunci importăm! Cifrele sunt grăitoare: 80-85% din carnea de porc este importată! Începem să importăm cartofi; sămânța de cartofi nu se mai produce…”.
De la stabilitate la performanță Deși tabloul general al cercetării în domeniul agricol este sumbru în România, din cauza lipsei fondurilor, totuși, la Institutul Pomicol Mărăcineni – grație priceperii cu care inginerul Mihail Coman conduce, dar și a eforturilor celor 105 angajați, dintre care 28 de cercetători – lucrurile merg surprinzător de bine. În căutare de surse de bani pentru dezvoltare și inovare, institutul argeșean a încheiat parteneriate cu țări din Europa și Asia. „Specialiștii noștri sunt angrenați în proiecte finanțate de țările respective, pentru a lucra la produsele lor. Așa sunt atrase fondurile atât de necesare”, a dezvăluit directorul general. Se dorește trecerea într-o altă etapă, superioară: „Institutul este stabil, așa cum am răspuns și întrebării pe care mi-a adresat-o ministrul Agriculturii, iar în cazul în care finanțarea va crește în viitor, atunci facem pasul de la stabilitate la performanță. În perspectiva anului 2030, se dorește trecerea rezultatelor cercetării în fermele din țară, pentru a nu mai fi piață de desfacere pentru alții, iar producția internă să asigure necesarul de hrană și nu importurile.”
Deliciosul campion Platforma Mărăcineni este una dintre cele mai frumoase din țară și din Europa, una dintre cele mai speciale, cea mai importantă a cercetării agricole din România. O adevărată mândrie pentru argeșeni, a subliniat editorialistul Mihai Golescu. Spațiul mirific întins pe atâtea hectare l-a inspirat și pe poetul Adrian Păunescu, cel care, în ziua de 31 octombrie a anului 1988, aflându-se în biroul directorul de atunci, Ilarie Isac, a așternut în Cartea de Onoare a institutului, o superbă poezie. Respectiva creație a fost citită de Cristina Munteanu, în deschiderea emisiunii. Pentru telespectatori supriza a fost totală.
Mihail Coman a povestit despre „Zilele mărului”, o acțiune de mare amploare desfășurată, recent, la Mărăcineni: „Per ansamblu, această sărbătoare a mărului a fost pentru noi o demonstrație de forță și o revenire la concursul național de mere. În cele două zile, au avut loc prezentări despre cultura mărului și vizite în loturile de măr, precum și competiția în sine. Am primit peste 150 de probe din mai mult de zece județe, reprezentând 80 de soiuri de mere care sunt cultivate în România. Fermierii din Argeș s-au prezentat cu câteva produse excepționale. După degustare și o îndelungă deliberare, cele două comisii formate din câte patru persoane fiecare au decis. Câștigător a fost desemnat un soi cu o vechime de aproximativ o sută de ani: <<Golden Delicios>>, din bazinul pomicol Voinești!” În aula institutului de la Mărăcineni au fost prezenți peste o sută de producători, reprezenanți ai unor companii implicate în industria mărului, delegați ai unor instituții publice, precum Academia de Științe Agricole, ai universităților din București, studenții ai facultății de horticultură de la Pitești.
Deficit de forță de muncă „Satul românesc, fără să ne dăm seama, dispare, se topește, sub ochii noștri”. Cuvinte amare, rostite de Mihail Coman, un cunoscător într-ale agriculturii și care suferă pentru starea de degradare în care au ajuns casele, gospodăriile, livezile părăsite. Nu mai are cine munci pământul. Iar dacă în cultura mare a cerealelor, mecanizarea este o soluție viabilă pentru fermieri, nu la fel stau lucrurile pentru pomicultură. Echipamente mecanice de ultimă generație deține și institutul de la Mărăcineni care le achiziționează îndată ce apar pe piață, însă toate sunt destinate procesării, producției de sucuri. Cât privește recoltarea, nu există încă roboți care să culeagă merele, mai ales afinele sau căpșunele! Institutul apelează, în perioada recoltării, la sezonieri. Dar și aceștia sunt greu de găsit. Tot aici a fost implementant un alt proiect, de sorginte americană: oamenii interesați să vină să culeagă direct din livadă, să consume cât pot, iar la final, să cumpere cantitatea recoltată de ei, dar la un preț sub cel al pieței. Modelul a prins de minune și a avut succes în toate perioadele recoltării diverselor fructe: cireșe, afine, piersici etc. Mulți piteșteni beneficiază de oportunitate. „Vin unii cu familiile, părinți cu copii, ba chiar și bunici! O ocazie perfectă de a petrece câteva ceasuri agreabile în mijlocul naturii. Și de a socializa. Spre exemplu. în această perioadă au fost culese aproximativ 50 de tone de mere doar astfel!”, a spus directorul.
Copii fericiți în livadă Subordonarea Institutului Mărăcineni este directă față de Academia de Științe Agricole, la fel ca și a celorlalte16 institute de cercetare din țară. În cadrul academiei, Mihail Coman a fost ales vicepreședinte datorită meritelor sale de cercetător și a abilităților manageriale. Cu și mai mare aplomb, directorul își propune să ridice ștacheta și să ducă institutul la un nivel superior de cercetare și dezvoltare, așa cum îi este titulatura. Dar dincolo de problemele stricte care-i privesc pe specialiști, intenționează să aducă oamenii, mai ales copiii, cât mai aproape de natură. Și în bună parte a reușit deja: „Prin agențiile de turism din București, mii de copiii au venit, anul acesta, în livadă. În cadrul unor cursuri le vorbim despre vitamine, le arătăm cum cresc plantele, în toate stadiile de dezvoltare a lor. Și își culeg singuri câteva fructe. Astfel de acțiuni, de mai mică amploare la început, au căpătat proporții neașteptate: a creat efervescență. Cei mici descoperă livada, natura în general, adevărate lecții în aer liber. Se simt fericiți și vor să revină.” Așa sunt educați să consume produse sănătoase, autohtone.
Clima, adversar redutabil România produce anual aproximativ 400.000 de tone de mere, dar la distanță mare de Polonia care recolteză patru milioane de tone. Cel mai mare producător de mere din lume este China, cu 40 de milioane de tone anual! Ing. dr. Mihail Coman a explicat că Polonia are avantajul unor condiții climatice mai bune decât ale noastre. Încălzirea globală, schimbările climatice au efect asupra producțiilor. „La stația meteo de la Mărăcineni, temperatura medie a anului a crescut cu 1,2 grade Celsius, în ultimii 60 de ani, ceea ce înseamnă enorm. Dacă va mai urma un astfel de ciclu, vor fi mari probleme pe planetă. Probabilitatea ca lucrurile să meargă la fel este mare; ne așteptăm ca, în următorul deceniu, temperatura medie în lunile iulie, august și septembrie să fie mai mare cu 0,6-0,7 grade, iar fenomenul va afecta plantele care rodesc toamna, pentru că ele parcurg această perioadă de arșiță”, a afirmat specialistul. Mihai Coman este însă încrezător în capacitatea colegilor săi de a crea, la Mărăcineni, soiuri rezistente la factorii de mediu din viitorul apropiat, precum temperaturi ridicate și secetă.
