Primăria Recea

Dacă la unele culturi, fermierii din Recea au privit fără mijloace de apărare cum vremea rea le fură recoltă din mână, la porumb (boabe) producţia se situează la o medie de 8 tone/hectar. Un adevărat record, demn de a fi consemnat în fişa monografică a localităţii adăugate în filele proiectului „Satul argeşean faţă în faţă cu viitorul european”, derulat – în anul Centenarului Marii Uniri – de ziarul „Argeşul”, în parteneriat cu Consiliul Judeţean, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului şi „Antena 1” Piteşti.

Şcoala

Păstrăvării

La Recea, unde paşii ne-au purtat într-o splendidă zi de toamnă, calificativul foarte bine a primit şi floarea-soarelui, a cărei productivitate medie a atins, în anul Centenarului, 3 tone/ha. În localitatea cu performanţe în agricultură, peştele… mămăligă prăpădeşte fiindcă izvoarele ce împânzesc comuna din sudul judeţului au început să fie valorificate, până acum fiind amenajate două păstrăvării şi un lac populat cu crapi numai buni de pescuit.

Târg

Potrivit primarului Marin Pană, în acest an cu profunde semnificaţii istorice, ziua comunei Recea, ce urmează să fie sărbătorită la 26 octombrie, de Sfântul Dumitru, va fi luminată de flacăra Centenarului Marii Uniri, aprinsă simbolic de conducerea Consiliului Judeţean la monumentul eroilor. Cu această ocazie, urmaşii eroilor Primului Război Mondial din localitate vor primi diplome de recunoştinţă pentru sacrificiul înaintaşilor lor pe câmpurile de luptă. La petrecerea populară, voia bună va fi întreţinută de artiştii de la „Doina Argeşului” şi Casa de Cultură Costeşti. Şi, ca în fiecare an, Administraţia Locală a comunei Recea îmbracă evenimentul în veşmintele tradiţionalului târg de produse agricole (ce dăinuieşte dinainte de anul 1900!) asortat cu delicii culinare (pastramă, mititei, must etc.) şi bucurii pentru copii (tiribombe, maşinuţe electrice etc.)

Marin Pană

Nevoi

„Ziua comunei este un prilej de bucurie pentru toată lumea, mai ales că am avut un an cu recolte însemnate. Oful meu e legat de infrastructura rutieră, întrucât unele drumuri comunale şi drumurile judeţene necesită reabilitări prin asfaltare. O investiţie majoră cere alimentarea cu gaze… E nevoie şi de canalizare… În plan avem să construim, lângă şcoala gimnazială, un centru multifuncţional în care să fie amenajate un dispensar uman, un cămin cultural, o bibliotecă şi o sală de festivităţi”, a spus primarul Marin Pană.

Condeieri

Recea a dat numeroşi condeieri, cum ar fi: scriitorul Ion Cârstea, strălucitul pedagog Marin Gh.Vlaicu, Maria Constantinescu, specialistă în domeniul chimiei nucleare, publicistul Bădiţă Pandelea, Gheorghe Moisescu, colonel la SPP, reputatul medic Andrei Virgiliu, doctor în neurologie, jurnalistul Marin Manolache (colegul nostru). Şi pictorul Marin Predescu ocupă un loc de frunte pe lista cu personalităţile locale. Din Recea, au plecat mulţi copii la să înveţe carte în şcoli, licee şi facultăţi din marile oraşe ale ţării. Mulţi receni s-u stabilit la Bucureşti. Printre ei se numără şi Emanoil Elefterescu – un doctor cunoscut în capitală, în perioada interbelică.

Doi dintre fiii satului: vicele şi un consilier local

Atestare

Comuna Recea este situată în partea de sud a judeţului, la 45 km de Piteşti şi 21 km de Costeşti. Se învecinează cu Buzoieşti, Negraşi, Izvoru şi Ungheni.

În zona unde se află comuna Recea au fost dacii liberi, adică strămoşii noştri, necuceriţi de romani. Cel mai vechi sat atestat documentar este Deagu, fiind amintit într-un act din 26 noiembrie 1520 pin care Neagoe Basarab întăreşte proprietăţi pârcălabului Baldovin şi altora.

Puncte tari

– Existenţa reţelei de distribuţie a apei curente – integral în patru sate, mai puţin în Orodel (deocamdată);

– Existenţa reţelei de distribuţie a energiei electrice;

– Existenţa reţelei de telefonie fixă şi mobilă;

– Producţii bune în agricultură (cereale);

– Şcoli şi grădiniţe reabilitate, modernizate (încălzire centrală, grupuri sanitare în interior);

– Dispensar uman, dispensar veterinar, farmacie;

– Existenţa magazinelor mixte şi a unui depozit de materiale de construcţii;

– Cablu TV şi internet;

– Clădirea modernă a Primăriei şi a Consiliului Local;

– Salba de lacuri cu păstrăvi şi crapi;

– Numeroase fântâni arteziene (cu apă de izvor) – potenţial hidrografic;

– Fondul de vânătoare (cerbi lopătari, căpriori, mistreţi, fazani, şacali, iepuri, vulpi);

– Secţia externă a Şcolii Populare de Arte şi Meserii Piteşti (cursuri de împletituri din nuiele şi ţesut-cusut);

– Existenţa unei ferme de suine;

– Facilităţi create investitorilor;

– Casa de Ajutor Reciproc Expresul CFR (agenţie);

– Potenţial piscicol şi apicol;

– Şase societăţi agricole puternice;

– Transparenţă la nivel decizional;

– Transport în comun asigurat pe linia Piteti – Alexandria;

– Echipa de fotbal „Progresul Recea”.

Puncte slabe

– Resurse financiare insuficiente pentru realizarea proiectelor mari de

infrastructură, precum introducerea reţelei de gaze şi de canalizare, respectiv asfaltarea drumurilor comunale şi judeţene;

– Capacitatea financiară relativ scăzută a locuitorilor zonei;

– Lipsa unor fabrici locale de prelucrare a produselor agricole;

– Desfiinţarea cabinetului stomatologic.

Ameninţări

– Îmbătrânirea satelor;

– Scăderea populaţiei şcolare;

– Scăderea sau menţinerea preţului scăzut al produselor agricole;

– Alterarea tradiţiilor;

– Migraţia tinerilor cu potenţial în zonele urbane/străinătate;

– Legislaţia în continuă schimbare.

Oportunităţi

– Înfiinţarea altor ferme (de porci, de păsări);

– Construirea altor păstrăvării;

– Înfiinţarea unei hale de producţie în domeniul auto (pentru confecţionarea volanelor, tetierelor, scaunelor, feţelor de uşi etc.);

– Producerea de uleiuri prin presare la rece din floarea-soarelui;

– Accesarea fondurilor europene pentru finanţarea agriculturii;

– Schimburi de experienţă cu alte localităţi din ţară şi străinătate.

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio