În această perioadă, răsaduri de legume se găsesc la mai toate tarabele din Piaţa Ceair. Plantele tinere ce urmează a fi răsădite plesnesc de clorofilă, însă pe cât sunt ele de verzi, pe atât sunt de înneguraţi precupeţii. Supărarea ţăranilor care se ocupă cu un astfel de negoţ este mare, întrucât n-au deloc spor la vânzări. Cel puţin la Piteşti, producătorii individuali merg pe pierderi în această afacere de sezon.
Nepotrivirea dintre socoteala de acasă şi cea de la târg o necăjeşte din cale afară şi pe o măicuţă din Găeşti. Din spatele meselor pline cu răsaduri de toate neamurile, bunica precupeaţă socoteşte că în astă primăvară n-a avut deloc spor la vânzări. Ore întregi nu se mişcă un fir de plantă de pe taraba ei, transformată într-o minigrădină, chit că preţurile nu sunt deloc de speriat.
Cu 15 bani firul vinde ardeiul, gogoşarul şi roşia, firul de varză îl dă cu 10-20 de bani, iar „buchetul” cu trei vinete costă un leu. O astfel de marfă nu are căutare în Piaţa Ceair. Fie vremea nu e propice pentru această trebşoară de grădină, fie oamenii preferă să-şi cumpere legume de la magazin, decât să-şi cultive pământurile…
Ţăranca noastră are palmele crăpate de la sapă şi nările-i sunt obişnuite cu mirosul de bălegar… Îşi înnoadă, din nou, basmaua sub bărbie, îşi încheie flanelul până la ultimul nasture şi încremeneşte într-un peisaj al aşteptării. Nu-şi face iluzii că odată cu încălzirea vremii vor năvăli clienţii şi la taraba ei. Dar şi mâine e o zi..
Mirela NEAGOE
