Rănile Piteştiului, în atenţia Guvernului
La întâlnirea de la Piteşti cu vicepremierul Vasile Dâncu, primarul Cornel Ionică i-a pus acestuia pe masă o listă cu probleme de mare interes pentru municipiul reşedinţă de judeţ. Probleme asupra cărora autorităţile centrale nu s-au aplecat până acum.
Termoficare
După mult timp, SC Termo Calor Confort a ieşit pe profit în acest an. Eforturile din ultimii ani, prin construcţia de centrale de cartier, au dat roade. Pierderile s-au mai diminuat, gradul de confort a crescut. Sunt însă două probleme pentru care primăria are nevoie de ajutor. Prima se referă la subvenţia enormă pe care municipalitatea o acordă pentru cei branşaţi la sistemul centralizat. Statul nu dă nimic, aşa că primăria a cerut să fie suportată măcar o parte din subvenţie de la centru. Nu de alta, dar în puţine localităţi în ţară mai există sistem centralizat de termoficare. În Argeş, niciuna în afară de Piteşti. Populaţia plăteşte acum doar 200 lei din preţul total de producţie al gigacaloriei, restul căzând în sarcina bugetului local. Tot de la bugetul local se dau subvenţii – a doua problemă – pentru plata în avans de către Termo Calor Confort a gazelor necesare preparării agentului termic. O anomalie, în condiţiile în care furnizorii de gaze sunt tot de stat! O soluţie pentru reducerea şi mai mare a cheltuielilor ar fi şi construcţia de centrale de bloc, dar – fatalitate! – legislaţia încă nu le permite aşa ceva autorităţilor locale (blocurile sunt proprietate privată a asociaţiilor de locatari).
Transport
Se tot vorbeşte despre un megaproiect: zona metropolitană Piteşti. Bâlbâielile legislative au făcut ca acesta să nu fie fezabil, deşi, pe hârtie, localităţile din jurul Piteştiului şi municipiul reşedinţă de judeţ s-au asociat. De această zonă depinde şi transportul metropolitan de persoane. Este o dorinţă mai veche, deocamdată nerealizată. În prezent, transportul dinspre localităţile limitrofe spre Piteşti şi viceversa este asigurat cu ajutorul unor microbuze care sunt departe de a oferi condiţii civilizate (ele nu aparţin Piteştiului). Drept urmare, e nevoie de un transport unic în aceste localităţi cu autobuzele Publitrans, pe linii care funcţionau înainte de Revoluţie. În acest fel ar fi eliminate maxi-taxi-urile, iar pasagerii ar plăti mai puţin. Transportul de persoane ar viza la un loc localităţile Piteşti, Bascov, Mărăcineni, Ştefăneşti, Albota, Băbana şi Moşoaia, plus Budeasa. Zona metropolitană ar permite şi atragerea de investiţii, dar şi crearea unei pieţe comune agro-alimentare, în avantajul producătorilor.
Blocul fantomă
O pată pe obrazul Piteştiului, mai ales în condiţiile în care cu bani de la Guvern şi de la UE s-a construit o gară modernă, este blocul G1, din Tudor Vladimirescu. Blocul a fost început înainte de 1989, dar nu a fost terminat. În 2002, a trecut de la stat la Primărie, iar de atunci tot încearcă autorităţile locale să îl includă pe lista ANL în vederea atragerii de fonduri cu care să îl termine. Între timp, structura de rezistenţă s-ar putea să fi fost afectată, aşa că se impune o expertiză înainte de a începe orice investiţie. Şi statul ar avea de câştigat, căci unele apartamente ar reveni – există deja un protocol semnat – Ministerului Administraţiei şi Internelor (pentru Poliţie). Dâncu nu a zis nici ba, nici da. Va da tema spre analiză consilierilor de la Guvern. Cum a mai fost pasată şi altădată. Doamne fereşte de vreun cutremur, că poate nu va mai avea ANL ce să finanţeze în Piteşti! Şi apropo de ANL: Agenţia nu a finanţat în Piteşti niciun bloc nou, ci doar reabilitarea a trei construcţii (în Trivale, pe Aleea Căminelor şi pe Aleea Negoiu).
Teren
Din păcate, este nevoie de mai multe locuri de veci. Primăria a făcut cimitire noi (Prundu, Găvana, extindere la „Sfântul Gheorghe”), dar nu e de ajuns. O soluţie ar fi o nouă extindere a cimitirului „Sf. Gheorghe” pe un teren care aparţine Armatei. Primăria a făcut un protocol de preluare de la Armată a acelui teren (6,6 hectare), dar încă nu îl poate folosi, deoarece mai e nevoie de un aviz de la Ministerul Justiţiei! Aviz care este aşteptat, de asemenea, de mult timp! Pe acelaşi teren s-ar mai face o investiţie necesară: o legătură între Calea Drăgăşani şi strada Nicolae Dobrin. În plus, sunt avute în vedere o bază sportivă şi locuinţe sociale. Planuri, aşadar, sunt. Terenul este. Avizele – ah, hârtiile! – lipsesc. Birocraţia! Uite cum un transfer de teren atât de important pe plan local este ţinut în loc de nişte scripte guvernamentale!
Centură
Din fericire – noroc cu şedinţa Guvernului Adrian Năstase de la Piteşti! – municipiul dispune de o centură ocolitoare, varianta de sud, gândită ca parte integrantă a viitoarei (nu se mai face odată!) autostrăzi spre Sibiu. În aceeaşi şedinţă de Guvern s-a stabilit că se va mai face o centură, varianta vest, pe traseul Albota – Trivale – Valea Ursului (Bascov), de asemenea ca parte integrantă a viitoarei autostrăzi Craiova-Piteşti. În acest fel, traficul rutier nu ar mai fi aglomerat în zona centrală, pe doar două fire (dus, întors). Primarul Cornel Ionică i-a cerut vicepremierului Dâncu să scoată de la naftalină proiectul centurii de vest. Oare de ce mai sunt anunţate fel de fel de investiţii, iar Guvernele care ajung la cârma ţării le uită şi se apucă de alte… „priorităţi”? În strategia de dezvoltare teritorială a ţării (până la 2035) figurează şi construcţia acestei centuri ocolitoare. Dar oare se va ţine cont de strategie, sau va fi ignorată cum au fost atâtea altele? Nu ştim ce priorităţi va avea viitorul Guvern (o veche meteahnă: proiectele nu sunt continuate, de regulă).
Bani
S-a încheiat exerciţiul financiar european 2007-2013 cu prelungire până în 2016. Efectele acestuia se văd în Piteşti: Parcul Lunca Argeşului; sediu pentru Filarmonică; pasajul Podul Viilor; reabilitare urbană, reabilitarea podurilor peste râul Argeş şi Râul Doamnei, modernizarea Parcului Ştrand… A început şi exerciţiul financiar 2014-2020, dar, din păcate, deşi Primăria are proiecte pregătite, nu se ştiu axele de finanţare! Primăria i-a cerut vicepremierului să grăbească stabilirea acestor axe, deoarece proiectele sunt gata: pasaje rutiere, pod nou peste Argeş, sală polivalentă, strada Trivale în structură iniţială, piste de biciclete… „Dacă nu atragem bani europeni, nu ne va ierta nimeni! Nu ne ajung doar banii de la bugetul local, să fie clar! Aşa că vom trage tare să accesăm cât mai multe fonduri UE pentru dezvoltarea oraşului”, a declarat primarul Cornel Ionică.
Salarizare
Sunt şi acum oameni în Primărie şi în alte structuri ale administraţiei locale care câştigă sub 1.000 lei net pe lună. Funcţionari publici, carevasăzică. Gestionari de proiecte, de fonduri, oameni de la care se cere integritate şi performanţă. Guvernul tot mermeleşte o lege a salarizării unice în sistemul bugetar, dar încă nu a ajuns la o formulă satisfăcătoare. Problema e că în instituţii similare salariile diferă pentru aceeaşi funcţie şi aceeaşi muncă prestată. Primarul a subliniat deseori faptul că nu se poate face performanţă în asemenea condiţii salariale şi a cerut Guvernului să ia mai repede măsuri. Se va ţine cont? Dâncu zice că da, dar am mai auzit această placă…
Claudiu DIŢA
