Primarul Georgel Burcea

– Sate componente: Râca (reşedinţă), Bucov şi Adunaţi;

– Populaţie stabilă: 1.271 de locuitori (conform ultimului recensământ);

– Suprafaţa totală: 4.907 ha (442 ha intravilan şi 3.479 teren arabil);

– Atestare documentară: 14 iulie 1516;

– Ziua comunei Râca: marcată la 19 iulie (de Sf. Ilie).

Sub egida Centenarului Marii Uniri, „Argeşul” analizează situaţia satului argeşean pentru a-l pune faţă în faţă cu viitorul european. În acest proiect, ziarul nostru are alături, ca parteneri, Consiliul Judeţean Argeş, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului şi „Antena 1” Piteşti.

Ajunşi în comuna Râca, am aflat că principala sursă de venit este, pentru majoritatea populaţiei, agricultura. Şi, cum terenurile sunt fertile, câştigurile sunt mulţumitoare, iar o şansă în plus vine şi din creşterea animalelor. Reînfiinţată în anul 2003, Râca este un pariu câştigat pentru primarul Georgel Burcea aflat, în anul de graţie 2018, la al treilea mandat. Edilul-şef, care are 46 de ani, a crescut, practic, odată cu administraţia locală.

„Suntem în grafic”

Colegii de la Primărie şi de la Consiliul Local Râca au înţeles viziunea şi proiectul primarului Georgel Burcea, iar munca în echipă a dat roade. Apă curentă există în toate satele, iluminatul public a fost reabilitat, unităţile de învăţământ şi căminul cultural au fost modernizate, un centru multifuncţional asigură numeroase servicii. A fost modernizată o staţie de înmagazinare – pompe şi staţie de clorinare pentru sistemul de alimentare cu apă al comunei. „Polul secetei” din judeţ este la Râca. În ciuda acestui neajuns, solul fertil îi permite localităţii să înflorească sectoarele agricole şi zootehnice. „Comuna Râca a fost reînfiinţată în 2003 şi are potenţial ridicat în agricultură şi zootehnie. Punctul slab este lipsa investitorilor… În prezent, în anul Centenarului Marii Uniri suntem în grafic cu obiectivele propuse prin strategia de dezvoltare a localităţii. Agenda de lucru este plină. Voi continua cu asfaltarea drumurilor. Introducerea alimentării cu gaze naturale este următorul obiectiv. Sunt mulţumit că hotărârile luate până acum, în urma consultărilor cu cetăţenii, au fost votate în unanimitate de Consiliul Local”, a apreciat primarul comunei, Georgel Burcea.

Sediul Primăriei şi al Consiliului Local

Investiţii în derulare

– Realizarea sistemului centralizat de canalizare şi extinderea canalizării;

– Modernizarea drumurilor de interes local prin PNDL, prin fonduri alocate de CJ Argeş şi din venituri locale;

– Întreţinerea drumurilor comunale (amenajare de şanţuri, pietruiri);

– Construirea unui punct de Transformare şi Reţea Distribuţie Energie Electrică pentru gospodăria de apă în Bucov;

– Amenajarea unui teren sintetic de sport;

– Realizarea nomenclatorului stradal şi alocarea de numere de case;

– Realizarea cadastrului general pentru terenurile intravilane şi extravilane;

– Realizarea amenajamentului pastoral;

– Reabilitarea unei clădiri pentru funcţionarea unui muzeu al satului.

La extremitatea de sud

Comuna Râca se află la extremitatea de sud a judeţului Argeş şi la cea de nord a judeţului Teleorman, făcând trecerea între dealurile Costeştilor şi Câmpia Burnaşului. La sud se mărgineşte cu Siliştea – Gumeşti, din judeţul Teleorman, la nord cu Izvoru şi Ungheni, la est are ca vecini râul Teleorman şi comunele Popeşti şi Tătărăşti, la vest Căldăraru şi Miroşi, având ca limită linia ferată Roşiori – Costeşti.

Râca se află într-o zonă de câmpie unde se întâlnesc vâlcelele Purcarului şi Bucovului. La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Teleormanului a judeţului cu acelaşi nume şi era formată din satul Râca Veche; la acea dată, pe teritoriul actual al comunei mai funcţiona în aceeaşi plasă şi comuna Bucovul-Adunaţi. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Costeşti din regiunea Argeş. În 1968, ele nu au mai revenit la judeţul Teleorman, fiind transferate judeţului nostru şi comasate în cadrul comunei Popeşti; tot atunci, satul Râca Nouă a fost desfiinţat şi inclus în satul Râca. În 2003, comuna Râca a reapărut în alcătuirea actuală.

Şcoala Gimnazială „Ilie Stănculescu”

Mărturii din epoca fierului

Începuturile comunei Râca se pierd în negura timpului. Bogdan Petriceicu Hasdeu, având ca sursă de informare, la rândul lui, „Dicţionarul Topografic” al lui D. Frunzescu, pomeneşte localitatea Râca, printre cele 95 de localităţi din Muntenia, unde s-au găsit urmele unei trai antic urban. Pe aceste meleaguri au existat urme ale unei existenţe umane încă din preistorie. În Odaia veche s-au găsit topoare şi ciocane din piatră şlefuită, ceramică şi unelte din silex, vârfuri de suliţe şi săgeţi, datând din neolitic, obiecte ce odinioară au fost expuse la muzeul sătesc. Profesorul de istorie Marin Bădescu şi tehnicianul agronom Victor Popescu au ajuns la concluzia că aceste mărturii provin dintr-o aşezare dacică din secolele al IV-lea – al III-lea î.e.n. În 2006, Muzeul Judeţean Argeş a efectuat o campanie de săpături la faţa locului, pentru stabilirea caracterului sitului şi a încadrării sale cronologice şi culturale. Rezultatul principal a fost descoperirea unei cetăţi fortificate de la începutul epocii fierului (sec. IV-III î.e.n.) atribuită geţilor, prima de acest fel descoperită până în prezent în judeţul Argeş.

Dispensarul uman şi farmacia

Puncte tari

– Terenuri agricole lucrate 100%;

– Soluri fertile;

– Producţie bună la grâu, floarea-soarelui, porumb; alte culturi specifice zonei: rapiţă, orz etc.;

– Comuna numără cel puţin şase societăţi agricole puternice;

– Potenţial ridicat în dezvoltarea sectorului zootehnic, numărul animalelor din ferme şi gospodării fiind în creştere (vaci, oi, capre);

– Reţea de apă în toată comuna;

– Drumuri comunale şi străzi în stare foarte bună;

– Şcoli şi grădiniţe modernizate (grupurile sanitare se găsesc în interiorul clădirilor);

– Telefonie fixă şi mobilă, internet;

– Dispensar uman, farmacie;

– Centru multifuncţional cu poştă, post de poliţie, cantină, sală de mese, cabinet sanitar-veterinar şi camere de tranzit (pentru muncitori, pentru situaţiile de urgenţă etc.);

– Zonă împădurită cu faună (fazani, iepuri, porci mistreţi, căprioare) şi floră specifice (stejari, frasini, ulmi, salcâmi, tei, plante medicinale) – terenul forestier ocupă 19% din suprafaţa localităţii;

– Lac de acumulare (în patrimoniul Consiliului Local Râca), cu o suprafaţă de 14 ha, aflat pe albia Pârâului Câinelui (populat cu crap, caras etc.);

– Case şi terenuri disponibile ce pot fi achiziţionate la preţuri relativ ieftine;

– Reţea de transport bine strucurată: zilnic, 4-5 curse dus-întors pe ruta Râca-Costeşti-Piteşti, respectiv 3 rute dus-întors pe ruta Râca-Bucureşti;

– Oameni gospodari.

Centrul multifuncţional

Puncte slabe

– Depărtarea de oraşe, municipii;

– Lipsa reţelei de gaze;

– Populaţia în descreştere;

– Starea proastă a drumurilor judeţene – DJ 679 A şi DJ 679 E necesită asfaltări;

– Turismul nu este dezvoltat deloc, pe viitor probabil se va exploata şi acest domeniu;

– Lipsa investitorilor.

Oportunităţi

– Înfiinţarea unor unităţi de croitorie în cele două şcoli săteşti aflate în conservare (forţă de muncă disponibilă);

– Înfiinţarea unor microfabrici de prelucrare a laptelui;

– Înfiinţarea unor depozite de cereale;

– Înfiinţarea livezilor de pruni;

– Dezvoltarea apiculturii;

– Amenajarea punctelor de colectare a plantelor medicinale sălbatice: păpădie, coada-calului, coada-şoricelului, tei, măceşe, sunătoare, soc, flori de salcâm etc..

Ameninţări

– Îmbătrânirea populaţiei;

– Perioadele prelungite de secetă.

Distribuie pe Facebook