De când a dispărut ARO și industria din zonă, orașul de la poalele Mateiașului a rămas într-un con de umbră. Azi, la „Subiect de presă” de la „Antena 3″ Pitești, a fost dezvăluită personalitatea unui cărturar, candidat PNL pentru Primăria Câmpulung, care își propune să readucă în lumină frumusețea turistică a cetății lui Negru Vodă. Astfel, cei doi realizatori ai emisiunii televizate, Cristina Munteanu și Mihai Golescu, l-au avut ca invitat pe Nicolae Zaharia, director al Liceului Teoretic „Dan Barbilian”. Cu un doctorat în istorie și studii în institute din Germania, profesorul de 43 de ani este caracterizat de câmpulungeni ca fiind un om de nota 10.
De unde începe, fiindcă este mult de lucru? Și de unde bani? Mai întrevede un orizont de timp în care la Câmpulung să se mai construiască un autoturim de teren? Ce a răspuns aspirantul la funcția de primar citiți în ceea ce urmează.
O strategie pe termen lung
Nicolae Zaharia: „În momentul în care ne punem la masă trebuie să știm foarte bine ce vrem să devină Câmpulungul. Dacă nu avem o strategie pe termen lung și avem doar o dezvoltare de pe o zi pe alta, evident că nu vom face nimic. Nu vom face decât să administrăm și să dezvoltăm mai puțin. O componentă foarte importantă este zona turistică. Dacă nu vom reuși să reabilităm centrul istoric, atunci nu vom merge mai departe. Dar viziunea mea este de a aborda în ansamblu municipalitatea. În momentul în care te axezi doar pe centru nu mi se pare în regulă. Adică trebuie să ai o abordare serioasă pentru toate cartierele. Câmpulungul nu înseamnă numai centru. Înseamnă și Vișoi, și Grui, și Apa Sărată, și Flămânda, și așa mai departe. Este foarte ușor să critici, să spui că nu s-a făcut bine. Dar cred că de la orice om poți să iei un lucru bun și trebuie să-l exploatezi. Au fost și proiecte care s-au derulat foarte bine la Câmpulung, în trecut. De exemplu, Colegiul Pedagogic „Carol I” a fost un proiect reușit.”
Fonduri europene
Nicolae Zaharia: „Bugetul Câmpulungului este unul sărac. Este un buget care-ți permite doar să administrezi, adică să mai faci o străduță, să mai cârpești ceva… Trebuie să avem niște modele. Să ne uităm la ceilalți care au reușit. Soluția pentru Câmpulung este clar reprezentată de fondurile europene. Dar ca să accesezi fonduri europene îți trebuie o echipă serioasă, cu specialiști care să se apuce să scrie proiecte, să vină cu idei. Noi, la Câmpulung, avem un patrimoniu cultural extraordinar pe care trebuie să-l valorificăm. Trebuie să-i conștientizăm, în primul rând, pe câmpulungeni că acele clădiri sunt superbe și că nu trebuie să le pună termopane. În timp, valoarea clădirilor de patrimoniu va fi una extraordinară.”
O șansă nefructificată…
Nicolae Zaharia: „Nu suport populismul. A revigora uzina ARO, din punctul meu de vedere, este un lucru extrem-extrem de complicat. Eu cred că putem să găsim alte zone astfel încât Câmpulungul să redevină ceea ce a fost: un oraș extrem de frumos, care-i atrăgea pe intelectuali. Un oraș care-i atrăgea pe turiști, mai ales în perioada interbelică. Noi ne desfășurăm totuși activitatea în Uniunea Europeană. Am avut o șansă după 1989, dar ea nu a fost fructificată pentru că mesajul transmis câmpulungenilor și oamenilor care lucrau acolo nu a fost unul corect. Mesajul transmis a fost: „Vin investitorii, vă pierdeți locurile de muncă!” Corect ar fi fost să li se spună oamenilor: „Vin investitori, unii ne vom pierde locurile de muncă, dar vom supraviețui!” Vedem ce s-a întâmplat la Mioveni pentru că dezvoltarea a fost una pe orizontală. Sunt alte firme care s-au dezvoltat pe lângă „Dacia”. Dacă nu le spui oamenilor realitatea, atunci nu poți să ajungi într-o zonă în care să te gândești la dezvoltare și la progres. E foarte important, atunci, când devii primar, să ai o situație foarte clară a ceea ce se întâmplă în Câmpulung cu clădirile, cu regimul lor juridic. Și atunci poți să mergi mai departe.”
