Related Articles

10 Comentarii

  1. 1

    Andrei

    Căutând mai multe informaţii pe internet despre domnii Ion Chelcea şi Septimiu Chelcea, am găsit informaţii şi despre sociologul Liviu Chelcea, care urmează vocaţia familiei sale. Atât rolul de profesor, precum şi cele de etnolog, sociolog, mărturisesc cel mai adesea devotamentul persoanelor care le profesează pentru popoarele cărora le aparţin, şi de aceea se şi impune recunoaşterea meritelor acestora, aşa cum o faceţi şi dumneavoastră.

    Reply
  2. 2

    Savu Gheorghe

    Multumesc, domnule Andrei, pentru apreciere.

    Reply
  3. 3

    Tilică

    Este diferenţă de la cer la pământ între vechii profesori şi actualii.
    În ziua de astăzi din sistemul de educaţie a dispărut caracterul, cinstea etc.
    Oare cum poţi să fi nepătat atâta timp cât pentru a intra în sistem trebuie să ţi aduci contribuţia cu prin şpagă, pile şi relaţii.
    Au apărut directori de şcoli care îşi iau concedii medicale şi pleacă în excursii de vacanţă prin Grecia, Italia, Spania, etc
    De asemenea este de ajuns să ne uităm la cei care conduc sistemul de educaţie argeşean şi ne dăm seama că suntem conduşi de oameni fără caracter, fără niciun Dumnezeu.
    Vorba ceea direcţia este bună, sensul e greşit.

    Reply
  4. 4

    IONICA

    De cur\nd am constatat că în judeţul Argeş avem forme de sclavagism la copii minori, care ar fi trebuit să meargă la şcoală.
    Să nu ştie nimic despre aceste aspecte ale educaţiei profesorul General Tudosoiu?
    Cel mai probabil pe General îl doare în tur, politica şi şpăgăreala să înflorească, că educaţie nema.
    De altfel, politica şi educaţia prin firea lucrurilor nu sunt compatibile, iar împreună nu au cum să coexiste.
    Unde sunt profesorii de altădată, că de aştia de la I.S.J. ni s- a luat.

    Reply
  5. 5

    MILICĂ

    Că bine ziceţi, unde sunt profesorii de altădată?
    Să- i fi distrus comuniştii pe toţi?
    Sau ceea ce n- a reuşit comunismul în cei 50 de ani, au reuşit politrucii din sistemul de învăţământ în ultimii ani.
    Este grav, dacă în tot judeţul nu se mai găseşte niciun profesor care să se opună monstruozităţilor sistemului creat de Generalii de carton ai I.S.J. Argeş.
    În Argeş dictatorii au câştigat războiul, îngenuchind cadrul didactic. Nu mai există niciun respect pentru acesta, ci doar teroare, orice urmă de revoltă în căutarea dreptăţii este înăbuşită încă din faşă.
    Sistemul de educaţie nu mai produce pentru ceea ce a fost creat.
    Nu mai există caracter, cinste, totul se stăpâneşte prin necinste, minciună, înscenări, etc.
    În majoritatea şcolilor pupincurismul stă la loc de cinste şi dă roade.
    Rezultatele le vedem cu toţii.
    Pe scurt, ne autodistrugem.

    Reply
  6. 6

    Samir

    Profesorii sunt aceeasi, elevii sunt altfel.

    Reply
  7. 7

    Jonny

    Si profesorii sunt altfel.

    Reply
  8. 8

    Călin

    În Argeş, totul este roşu, mă refer în mod special la cei din conducere şi structurile acestora create în teritoriu.
    Roşu echivalează în Argeş cu pupincurismul, terorismul, trădarea, hoţia, prostituţia, etc, la cele mai înalte nivele de calitate.
    Oamenii cinstiţi din Argeş fie au plecat, fie au ajuns pălmaşi de rând- sclavi ai conducătorilor „preaiubiţi”.
    Din păcate sclavii din Argeş nu au avut energia şi pârghiile necesare pentru a izbândi.
    Să nu ne mirăm că nu mai avem cadre didactice, ca altădată. Cum ar putea un cadru didactic actual cu un salariul de 800 lei- lună (epuizat şi frecat de sistem) să echivaleze cu un cadru didactic de altădată?
    Ar fi fost frumos ca pentru dezastrul din educaţia argeşeană, să fi fost săltaţi şi conducătorii „preaiubiţi” odată cu rudarii de la Berevoieşti, că doar tot s-au deplasat forţele de ordine de la Craiova.
    Oare este vre-o diferenţă între şefii educaţiei şi rudarii de la Berevoieşti?

    Reply
  9. 9

    Mona Hansen

    „Un lucru este însă sigur: faptul că astăzi trăim toţi cu inimile închise”…

    Mmmmm… O concluzie cat se poate de gresita, ori mai bine zis, unilaterala. Desi pare un fenomen destul de raspandit in societatea umana, nu este corect si, mai ales, nu este intelept a generaliza acest fapt. Dupa cum se stie, realitatea obiectiva este cu totul diferita de cea pur subiectiva, care reprezinta experienta unui anume individ, nu este oare asa?!…

    Privind citatul de mai sus din perspectiva psihologiei analitice, intrezaresc cel putin una dintre multiplele expresii (mecanisme) defensive ale ego-ului uman. O expresie defensiva de tip matur (intelectual, neurotic), insa tot mecanism defensiv al ego-ului uman ramane.
    Aceasta generalizare eronata poate fi privita si ca o trista prejudecata ce nu ar fi trebuit sa isi gaseasca locul in acest articol interesant si laudabil d.p.d.v. intelectual.
    O alta generalizare nedreapta este facuta la adresa „tinerilor de azi”, comparandu-i cu „tinerii de ieri”; personal cunosc foarte multi tineri de o exceptionala valoare umana, morala si intelectuala, tineri de la care cu totii avem ce invata, insa multi „ochi” sunt prea obositi sau orbiti de suferinta individuala pentru a ii putea observa…

    M-as bucura daca as regasi in articole conotatii pozitive, optimiste, care sa eludeze spiritul criticist si pesimist, si care sa reflecte si sa perpetueze binele, frumosul si speranta din actuala societate umana pentru ca ele chiar EXISTA si sunt absolut indispensabile pentru a putea supravietui sanatos si armonios! Pentru a fi capabili a le percepe, este nevoie doar a ne deschide mintea si inima catre frumos, bine, speranta, viata, si acest lucru inseamna pur si simplu… A TRAI!

    Cu siguranta, viata include in mod inerent si suferinta, dar sa nu uitam ca tot ceea ce exista poarta caracteristica intrinseca a dualitatii („orice moneda are doua feţe”…) asa precum dupa nor apare soarele, iar ziua ii urmeaza noptii…

    „Indiferent de dificultăţile cu care ne confruntăm, de experienţele dureroase de viaţă prin care trecem, adevăratul nostru dezastru este să ne pierdem speranţa.” (Dalai Lama)

    Reply
  10. 10

    Petre

    Orice profesor cauta sa transforme intunericul in lumina. Unii reusesc chiar mai mult: sa transforme lumina in flacara.

    Reply

Răspunde-i lui Mona Hansen Anulează comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site deţinut de SC Argeşul Liber S.A. Copyright © 2023