Carmen şi Klaus Iohannis
Procesul prin care preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen, cer revizuirea deciziei privind pierderea unui imobil situat în zona centrală a Sibiului se va judeca la Curtea de Apel Piteşti. Primul termen va fi stabilit după ce dosarul, acum aflat la Curtea de Apel Braşov, va fi înregistrat la curtea piteşteană.
Decizia instanţei supreme
Ieri, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis cererea lui Iohannis de strămutare de la Curtea de Apel Braşov a dosarului având ca obiect contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei prin care soţii Carmen şi Klaus Iohannis au pierdut una dintre casele pe care le deţin în centrul Sibiului. Prin decizie definitivă, instanţa supremă a trimis dosarul spre soluţionare la Curtea de Apel Piteşti, ca instanţă competentă de soluţionare a cauzei, care urmează să stabilească primul termen de judecată după ce dosarul va fi primit de la Braşov şi înregistrat la Piteşti. Cel mai probabil nici preşedintele, nici soţia sa nu vor participa la proces, ei urmând să fie reprezentaţi de apărătorii aleşi.
Lipsă de imparţialitate
În cererea de strămutare, preşedintele a reclamat faptul că judecătorii din Braşov nu îndeplinesc condiţia de independenţă şi imparţialitate. Printre altele, şeful statului a invocat şi presiunea exercitată de mass-media asupra familiei sale pe tot parcursul derulării procesului început pe vremea când preşedintele era primarul municipiului de pe malul Cibinului. Astfel, Carmen şi Klaus Iohannis susţin că, în urma articolelor apărute în presă, pe plan local (la Sibiu mai exact) s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect care ar putea afecta, cel puţin la nivel de aparenţă, imparţialitatea judecătorilor.
Istoricul imobilului
Cândva, imobilul cu pricina a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora a trecut, prin anii ’70, în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, dar şi aceasta a decedat fără a avea copii. Aşa se face că, în 1997, casa de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu a fost cumpărată de chiriaşi. În 1999, contractele prin care chiriaşii au achiziţionat locuinţa au fost anulate în instanţă la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă afirmând că e nepot al soţilor Ghenea. Ulterior, locuinţa a ajuns în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmaşilor lui Nicolae Baştea. Foştii chiriaşi nu s-au lăsat şi au deschis procese în instanţe, cerând anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu. Totodată, ei au contestat şi calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea, afirmând că s-ar fi folosit de un certificat de moştenitor fals.
Casa, pierdută în instanţă
Pe 12 noiembrie 2015, Carmen şi Klaus Iohannis au pierdut definitiv imobilul prin hotărâre judecătorească. La acea dată, Curtea de Apel Braşov a menţinut hotărârea din luna mai 2014 a Tribunalului Braşov, prin care s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Klaus Iohannis, soţia şi soacra sa şi moştenitorii imobilului. Două săptămâni mai tarziu, soţii Iohannis au formulat contestaţie în anulare, cerând revizuirea deciziei irevocabile prin care foştii chiriaşi au câştigat procesul, pronunţată după un proces care a durat mai bine de 16 ani. Judecarea contestaţiei a început pe 4 ianuarie 2016, dar în paralel preşedintele Iohannis, care potrivit presei centrale a declarat că soluţia judecătorilor nu e bună şi-l nemulţumeşte, a cerut strămutarea cauzei la altă instanţă.
Zilele trecute, Finanţele Publice Sibiu au cerut radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate pe care soţii Iohannis îl au asupra imobilului pierdut în instanţă. Dacă radierea va fi operată, ar însemna că statul va prelua casa cu pricina, pe care ulterior ar avea posibilitatea s-o valorifice. Rămâne de văzut însă ce soluţie vor pronunţa judecătorii Curţii de Apel Piteşti şi dacă aceştia se vor lăsa sau nu impresionaţi de faptul că Iohannis este preşedintele ţării.
Autor: Val. Nicolau
