Provocările guvernului de la Ankara şi ale preşedintelui Erdogan sunt la ordinea zilei. Cu cât se apropie ziua referendumului pentru schimbarea Constituţiei (16 aprilie), cu atât tonul devine mai aspru. În urmă cu câteva săptămâni a fost arestat în Turcia un jurnalist german de origine turcă, mai exact un corespondent al ziarului „Welt” (Lumea). Intervenţia ministrului afacerilor externe şi a colegilor săi nu a dus la niciun rezultat. Ziaristului i se reproşează propaganda pentru o organizaţie teroristă. Incidentul respectiv a dus la o exacerbare a stării conflictuale cu Turcia.
Mai mulţi politicieni turci insistă să-şi mobilizeze concetăţenii din Germania pentru votul la referendum. Unele landuri sau oraşe (Hamburg) au împiedicat mitingurile programate. Replica a sosit imediat sub forma unor atacuri verbale la adresa guvernului german, considerat fascist, iar cancelarului Merkel i-au fost atribuite metode naziste. Din punct de vedere juridic, aceste adunări propagandistice nu sunt legale. Şi totuşi se forţează nota şi – interesant – Erdogan a reuşit să dezbine societatea turcă din Germania. S-au organizat demonstraţii pro şi contra şi există platforme în acest sens pe internet. Planul lui Erdogan de a transforma democraţia parlamentară într-un sistem autocrat este o ameninţare.
Cei 1,4 milioane de turci din Germania pot vota până la 9 aprilie în cele 13 consulate, unde sunt pregătite urnele. Pe de altă parte, 30.000 de kurzi din ţările europene au demonstrat paşnic (la 18 martie) la Frankfurt împotriva guvernului turc şi a referendumului. Toate aceste aspecte contribuie la creşterea tensiunii sociale între nemţi şi turci, pe un fond de echilibru fragil.
Dr. Mariana CLEMENS
