Tudor Pendiuc, la monumentul armenilor
Duminică, în ultima zi a Simfoniei Lalelelor, la monumentul armenilor de pe bulevardul Republicii, vreo douăzeci de oameni aveau ochii înlăcrimaţi. Printre ei, primarul Tudor Pendiuc, care a depus flori şi a aprins o lumânare…
Implicare totală
Armenii din lumea întreagă nu au uitat ce s-a întâmplat cu poporul lor în 1915 şi, pesemne, niciodată acel an negru nu se va pierde în negura timpului. În vremea aceea, otomanii au deportat o mare parte a populaţiei armene în deşerturile Siriei, Irakului şi Arabiei, unde a avut loc măcelul. Au pierit aproximativ un milion de armeni nevinovaţi, bărbaţi, femei, copii laolaltă. În fiecare an la 24 aprilie, armenii îşi plâng victimele în, ceea ce se numeşte oficial, „Ziua Comemorării Holocaustului Armenilor”. Empatizând cu suferinţa comunităţii armene din Piteşti, primarul Tudor Pendiuc a bătut la pas parcurile din zona centrală a oraşului pentru a identifica un loc adecvat înălţării unui monument. L-a găsit însă pe bulevardul Republicii, în vecinătatea Băncii Naţionale, nu departe de lăcaşul de cult al armenilor, Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”. Tot din dispoziţia primarului, lucrătorii de la ADP au modificat un rond de flori, împărţindu-l în două, tocmai pentru a se crea spaţiu pentru monument. Astfel, acesta este înconjurat în permanenţă de gingaşele plante înmiresmate, iar recent a fost montat şi un reflector cu mare putere, pentru ca monumentul să fie luminat în timpul nopţii şi în felul acesta să-i fie evidenţiate ornamentele de o frumuseţe aparte.
Tainicele lacrimi
La slujba de la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”
Duminică dimineaţa, părintele Hetum Tarverdyan a săvârşit o slujbă de comemorare în incinta Bisericii armene „Sfântul Ioan Botezătorul”, la care a participat şi părintele Lucian Grigore de la Catedrala „Sfântul Gheorghe”, în calitate de reprezentant al Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului. Slujba săvârşită a avut o încărcătură spirituală aparte, iar membrii comunităţii s-au rugat pentru odihna sufletelor celor care au pierit în mod atât de stupid în anul de tristă amintire 1915. Apoi au mers cu toţii la monument. Aici au avut parte de o supriză plăcută, care le-a mai alinat durerea. O femeie creştin-ortodoxă, de o mare nobleţe sufletească, vine zilnic, alături de fata ei, să aprindă o lumânare pentru victimele tragediei din 1915, deşi nu face parte din comunitatea respectivă, n-a avut şi nu are, nici prin alianţă, rude armene. Şi totuşi, face acest gest din solidaritate creştinească, iar conducerea comunităţii armene locale îi este profund recunoscătoare. Duminică s-au depus coroane şi flori, s-au aprins lumânări, iar cei doi preoţi, Hetum Tarverdyan şi Lucian Grigore, au rostit scurte rugăciuni specifice momentului. Deşi extrem de ocupat, Tudor Pendiuc a găsit răgazul de a veni în mijlocul armenilor. A aşezat câteva flori, a aprins o lumânare şi şi-a exprimat întreaga compasiune pentru nevinovaţii care au murit în groaznicul an 1915. În lumina lumânărilor, cei prezenţi au observat lacrimile care străluceau, în chip tainic, în ochii primarului care, fără să vrea, şi-a dezvăluit latura umană, cea pe care nu toată lumea i-o cunoaşte…
Eduard TOMAZIU
