Edilul din Bârla, la Colegiul Prefectural
Recent ales în funcţia de primar al comunei Bârla, Gheorghe Voicu a început deja să se facă auzit în Colegiul Prefectural. Astfel, la şedinţa de săptămâna trecută, care din motive obiective (judeţul a fost vizitat de un secretar de stat din Ministerul Transporturilor) a avut loc la Piteşti şi nu la Curtea de Argeş aşa cum se anunţase iniţial, a cerut transformarea şcolilor dezafectate în clădiri funcţionale pentru potenţialii investitori.
Nefolosite, clădirile se degradează
Edilul susţine că acest lucru ar favoriza crearea de locuri de muncă pentru locuitorii comunei. „Pe raza comunei noastre avem şase instituţii de învăţământ dezafectate, care se distrug degeaba, pentru că niciodată ele nu vor mai avea destinaţie de şcoli. Acestea pot fi scoase din circuitul şcolar doar pentru o perioadă de cinci ani. În această situaţie, dacă nu este motivat, ce investitor vine doar pentru atât de puţin timp? Este o perioadă prea scurtă pentru a-i da o altă utilitate clădirii respective. Între timp, imobilele se distrug, nimeni nu beneficiază de ele, iar locurile de muncă ar fi extrem de binevenite pentru cetăţenii din comuna noastră. Ideal ar fi să întreprindem demersuri pentru a mări perioada în care pot fi scoase din circuitul şcolar măcar până la 10 ani”, spunea Gheorghe Voicu.
E nevoie de modificarea legii
În replică, inspectorul şcolar general Dumitru Tudosoiu a răspuns că ştie situaţia, însă chiar dacă Inspectoratul Şcolar Judeţean ar aproba schimbarea destinaţiei unei instituţii de învăţământ, decizia trebuie validată de Ministerul Educaţiei, care de cele mai multe ori respinge asemenea solicitări. La rândul său, prefectul Cristian Soare a spus că va solicita sprijinul parlamentarilor de Argeş pentru modificarea cadrului legislativ.
Ideea merită reţinută
Ideea edilului din Bârla nu este de neluat în seamă, mai ales că şi în alte localităţi din judeţ multe clădiri, care cândva au fost şcoli sau grădiniţe, sunt în paragină. După închidere, ele nu au mai fost folosite şi au început să se năruiască, fiindcă nici administraţiile locale, nici ministerul nu au mai alocat fonduri pentru întreţinerea lor. Şi atunci de ce trebuie ţinut cu dinţii de ele, din moment ce nu mai au utilitate în scopul în care au fost construite cu zeci de ani în urmă? Oare n-ar fi mai bine să fie date în administrare pe termen mediu sau lung unor investitori interesaţi, care să le găsească utilitate şi, prin dezvoltarea de activităţi comerciale, productive sau de altă natură să creeze locuri de muncă şi să plătească taxe şi impozite care se fac venit la bugetul local?
Val. NICOLAU
