Coroană de flori depusă la Mausoleul Mateiaş
Azi, preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent în Argeş, mai exact la Câmpulung, unde a participat la manifestările organizate pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, fiind întâmpinat de reprezentanţii autorităţilor locale.
De o punctualitate… nemţească, la ora 11.15 şeful statului a intrat pe poarta mânăstirii Negru Vodă, asistând la slujba religioasă oficiată pentru pomenirea celor peste 2.300 de soldaţi români care şi-au dat viaţa pe câmpurile de luptă, pentru a opri înaintarea armatelor germane către sudul ţării. De la mânăstire, unde a făcut o scurtă baie de mulţime şi a fost rugat să aibă grijă de pensionari, Klaus Iohannis a mers la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, după care a vizitat Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I” din municipiul de la poalele Mateiaşului, unde a stat de vorbă cu elevii şi cu cadrele didactice.
Cu acest prilej, şeful statului s-a referit la „proiectul de ţară” când a vorbit despre intrarea României în Primul Război Mondial, în toamna lui 1916. „Poate aţi urmărit, domnule director, sau voi, dragi elevi, în ultima vreme o discuţie la televizor, unde sunt şi eu pomenit. Este vorba despre aşa numitul proiect de ţară. Ştie cineva ce e un proiect de ţară? Ştim cum e cu un proiect de biologie, un proiect de informatică, un proiect de vizită în Haga, dar ce e un proiect de ţară? Dacă nu ridică nimeni mâna o să încerc eu să dau răspunsul singur”, a declarat Iohannis. Preşedintele le-a spus elevilor că le va explica ce înseamnă un proiect de ţară prin câteva exemple istorice, trecând prin întemeierea Ţării Româneşti de către Basarab I, care odihneşte de veci la mânăstirea Radu Negru, şi înfiinţarea Regatului României de către Carol I.
Cu floarea de bujor în piept la întâlnirea cu elevii
„Cu siguranţă în cursul orelor de istorie vi s-a spus: Carol I nu a fost român. El a fost adus din afară. La ce s-or fi gândit politicienii atunci, să aducă un domnitor de afară? Probabil au avut şi ei, aţi ghicit, un proiect de ţară. (…) De bună seamă au vrut să construiscă o ţară, un regat independent”, a spus preşedintele. Elevii au devenit mai implicaţi în lecţia preşedintelui, el însuşi cadru didactic, în momentul în care el a vorbit despre Primul Război Mondial. „Dacă venim un pic mai încoace în istorie, astăzi comemorăm 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Păi, ce-om fi căutat noi în războiul ăla? Vor fi avut un proiect de ţară? Acum aici chiar vă întreb” i-a provocat Iohannis zâmbind pe elevi. Din sală s-a auzit răspunsul că proiectul de ţară a fost Marea Unire. „Bravo!”, a fost reacţia preşedintelui Iohannis la dresa elevului, ducând discuţia către istoria contemporană. Apoi, şeful statului a răspuns apoi întrebărilor puse de elevi. După prânz, Klaus Iohannis a participat şi la ceremonia depunerii unei coroane de flori la Mausoleul Eroilor de la Mateiaş, iar pe parcursul manifestărilor toţi participanţii au purtat în piept o floare de bujor, simbol al sângelui vărsat pentru patrie.
Val. NICOLAU
