Azi a fost o zi care există în Franţa odată la 5 ani: instalarea noului preşedinte al Republicii la Palatul Élysée. Securitatea sa fost asigurată de GSPR (Grupul de securitate al preşedintelui). Acest grup este constituit din poliţişti şi jandarmi şi cuprinde 64 de oameni. Nici ei, ca şi mine, n-au prea dormit azi-noapte pentru că ceremonia de plecare-sosire a început la ora 9.
Avem cinci ani pentru a crea o solidaritate republicană de idei. Aceşti ani au început azi-dimineaţă. Covorul roşu a fost scos devreme, iar curtea Palatului Élysée era ticsită de lume şi de armată. Între timp, porţile s-au deschis şi a venit soţia noului preşedinte, cu şeful său de cabinet. Şi în cele din urmă a sosit noul şef suprem, primit pe scara cea mai de sus de predecesorul său. În fine, ei au dat mâna şi au intrat într-o sală pentru o conversaţie care depăşeşte rar 40 de minute. Atât că de data aceasta peste 300 de persoane au aşteptat în picioare în sălile palatului. Iar întrevederea lor a durat aproape două ore…
Au apărut apoi cei doi eroi ai zilei, iar Emmanuel Macron a dat mâna cu toată lumea şi a pupat toate femeile. În discursul de învestitură, noul preşedinte s-a angajat să fie eficace, direct şi sensibil la nevoile populaţiei. Ar fi pentru foarte mulţi o idee bună care până acum nu a fost aplicată. Apoi, nou venitul a fost decorat, aşa cum este obiceiul, cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare şi, în sunetele Marseillezei, s-a îndreptat către Arcul de Triumf. În deschiderea acestuia plutea un imens steag francez care putea fi văzut ondulându-se în mângâierile alizeului primăvăratic. Acesta s-a transformat repede într-o ploaie torenţială care l-a făcut complet fleaşcă pe noul preşedinte al Republicii aflat în picioare într-o maşină decapotată. Dar şi pe cei din unitatea militară ecvestră care coborau Champs Elysees.
Apoi, preşedintele Consiliului constituţional, Laurent Fabius, a proclamat rezultatele oficiale ale alegerilor. De pe esplanada Invalizilor au fost trase 21 de salve de tun în onoarea noului preşedinte. Totul a luat o alură monarhică. Dar avem speranţe, mai ales că la finele dimineţii fostul preşedinte Hollande s-a întors pe Rue de Solferino la sediul partidului socialist, de unde venise acum cinci ani. „On revient toujours a ses premiers amours”, spune cântecul.
Alex HOROVEANU
