Corespondenţă din Germania
Ultima perioadă trăită de noi, care a debutat în 2020 cu pandemia Covid, urmată de inundaţii şi incendii, a demonstrat că umanitatea se confruntă cu diverse situaţii de urgenţă maximă, pentru care nu a fost pregătită.
Au existat, desigur, planuri de evacuare a populaţiei în caz de incendiu sau inundaţii, strategii pentru alte calamităţi naturale, ca de pildă un cutremur sau o pană de curent. Experienţa dictată de pandemie le-a arătat tuturor că planurile guvernamentale împotriva catastrofelor în general şi a epidemiilor în special erau insuficiente. Lipsa măştilor şi a substantelor dezinfectante, a halatelor şi mănuşilor de protecţie în spitale a creat o panică generală. Atunci s-a înţeles că şi ţări ca Germania, ca şi alte state, erau dependente de China, de unde se importau măşti şi alte materiale indispensabile protecţiei. Drama aprovizionării cu medicamente importate din India a afectat multe ţări, care între timp au hotărât să-şi modifice strategia din industria farmaceutică.
Acest impas cu multe faţete a dus la mobilizarea Guvernului german şi a instituţiilor subordonate pentru a lua măsuri urgente privind protecţia populaţiei şi a sistemului sanitar. S-a hotărât ca în 19 oraşe din ţară să fie constituită o reţea de depozite cu produse necesare în situatii de calamitate. Prioritatea absolută o constituie stocurile de medicamente şi materiale de protecţie din sectorul sanitar. Lista alimentelor, a proteinelor, grăsimilor, pâine păstrată în cutii metalice, cu termen lung de valabilitate, lapte praf şi alte produse pentru copii, apă, vitamine şi zahăr corespunde standardelor impuse de nutriţionişti, produsele urmând să fie consumate ca atare, fără a mai fi nevoie de procesare. Stocurile sunt calculate pentru şase luni, alimentele neconsumate fiind apoi puse la dispoziţia organizaţiilor caritabile.
Elveţia este ţara care a reglementat obligativitatea cetăţenilor de a avea rezerve alimentare minime, aşa-zisele consumabile de urgenţă, supravegheate de Oficiul Federal pentru aprovizionare economică naţională. Produsele sunt depozitate în dependinţe şi reînnoite. Sigur că există modele logistice noi, care se vor realiza în timp, deoarece această sarcină umanitară reclamă mult angajament şi o finanţare de mari dimensiuni.
Mariana Clemens s-a născut la Piteşti. A absolvit cursurile Şcolii Nr. 3, ale Liceului „Zinca Golescu” (promoţia 1966) şi ale Facultăţii de Medicină generală, profil Pediatrie, din Bucureşti. S-a stabilit în Germania în 1982, unde s-a mai specializat în organizare sanitară şi sănătate publică, precum şi în medicină tropicală (secundar). Este în continuare cu tot sufletul alături de România.
