Prefectul Emanuel Soare a solicitat efectuarea de verificări la sistemele publice de alimentare cu apă. Demersurile prefectului au fost făcute după ce o investigaţie Recorder („Harta apei contaminate din satele României: în peste 800 de comune curge apă nepotabilă fără ca oamenii să fie anunţaţi”) evidenţia mai multe probleme şi în Argeş în ceea ce priveşte potabilitatea apei.
Apa este potabilă în 90% dintre cazuri
„Datele din acel reportaj ar trebui tratate în mod echilibrat, ele arătând sincopele apărute pe parcursul unui an întreg. Am intervenit imediat pentru verificarea acestor informaţii şi am solicitat DSP să testeze, prin sondaj, apa din respectivele localităşi. Totodată, le-am solicitat primarilor să ne transmită data şi rezultatul ultimelor analize de apă. Din datele strânse până acum, în 90% dintre cazuri apa este potabilă şi se încadrează în parametrii impuşi de lege. Majoritatea problemelor reclamate au fost rezolvate, dar rămânem receptivi la sesizările cetăţenilor şi îi asigurăm că vom face toate demersurile pentru a interveni acolo unde este necesar. Asigurarea apei potabile, mai ales acum, în timpul pandemiei, este absolut necesară”, a declarat prefectul.
Trei administraţii locale amendate
Potrivit prefectului, în ultimele trei săptămâni Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii a verificat calitatea apei din sistemele publice de alimentare cu apă din Argeş. În urma verificărilor, Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Morăreşti a fost amendată cu 5.000 lei, fiindcă dezinfecţia apei s-a făcut cu un produs biocid cu termen de valabilitate depăşit.
În comuna Coşeşti, la ambele sisteme de alimentare cu apă (Leiceşti-Corbu şi Coşeşti), s-a constatat că valoarea parametrului mangan era peste maximul admis. În plus, autorizaţiile sanitare de funcţionare nu au fost reavizate anual, deşi au fost depuse la DSP, pentru că au existat depăşiri ale parametrilor fier şi mangan.
UAT Hârseşti a fost amendată cu 10.000 lei, pentru că nu se realizează dezinfecţia apei (nu au în dotare produse biocide), iar sistemul de alimentare nu are autorizaţia sanitară de funcţionare reavizată din 2014 (!) Mai mult, sursa de apă necesită securizarea capacului, iar perimetrul de protecţie al sursei şi rezervoarelor nu este împrejmuit complet.
La fel, UAT Ungheni a fost amendată cu 5.000 lei, pentru că nu se efectuează monitorizarea operaţională a calităţii apei, nu se efectuează dezinfecţia apei (defecţiune la sistemul automat de clorinare, care e nefuncţional), iar sistemul de alimentare nu este autorizat sanitar.
Probleme cu concentraţia de amoniu la izvoarele din Piteşti
Din datele şi analizele DSP Argeş (făcute cu ajutorul dr Mioara Bucur), a reieşit faptul că Apă Canal 2000 SA are probleme la valoarea parametrului duritate, care este sub limita stabilită de lege, deoarece sursa de apă este de suprafaţă. În plus, valorile clorului din apă variază în funcţie de calitatea apei, calitatea substanţelor dezinfectante şi în funcţie de reţeaua de distribuţie. În calitate de operator regional de apă, societatea piteşteană a fost receptivă şi s-a angajat să remedieze problemele. Totodată, din verificările efectuate de primării a rezultat că, la Piteşti, apa de la mai multe izvoare are concentraţia de amoniu peste limitele legale. Este vorba despre forajele din strada Carol Davila – Găvana III, strada Teilor – blocul PS6, bulevardul Petrochimiştilor – Piaţă, Nicolae Bălcescu – blocul S5, Calea Bucureşti – blocul 31, Tudor Vladimirescu – blocul P16, strada Paltinului – Găvana II, Eremia Grigorescu – blocul P9, bulevardul Libertăţii – blocul 21A Trivale. Ultimele probe de la izvoarele din Piteşti au fost recoltate în octombrie 2019, primăria informând Instituţia Prefectului că, în perioada imediat următoare, acţiunea va fi repetată.
În judeţ, din datele colectate până în acest moment de la primării şi DSP, se înregistrează probleme minore la parametrul clor, care este sub limită, în comunele Beleţi Negreşti, Bogaţi, Budeasa, Buzoeşti, Căldăraru, Cocu, Recea şi Vlădeşti. În plus, parametrul mangan este peste limită în comunele Buzoeşti, Recea, Rociu şi în satul Pârvu Roşu din oraşul Costeşti (unde s-a trecut la aprovizionarea cu apă din alt sistem, deoarece soluţia tehnică nu a redus valoarea parametrului respectiv).
