Săptămâna trecută, incendiile de vegetaţie au afectat mai multe localităţi, peste 50 de hectare de teren din zona Teiu – Rociu fiind pârjolite. Oamenii sunt disperaţi, deoarece focul le-a distrus culturi agricole (cine nu a apucat să recolteze), coceni şi iarbă care erau aur pentru animale pe timp de iarnă, dar şi pomi şi garduri.
„Parcă era un foc de groază”
O locuitoare din Teiu ne-a contactat şi ne-a spus că scenele din comună au fost de coşmar. „Pompierii au venit, dar în unele zone nu funcţionau hidranţii. Ce păzesc cei care trebuie să îi întreţină? Flăcările au distrus recolte, garduri, pomi – un dezastru! Cine plăteşte pentru asta? Dacă focul a fost pus, de ce nu se găsesc vinovaţii să fie traşi la răspundere? Părinţii mei au făcut plângere la Poliţie, nu se poate aşa ceva! Până la urmă, în era în care ne aflăm poţi folosi şi sateliţii să vezi de unde a pornit focul!”, ne-a declarat cititoarea noastră.
„Sunt aspecte complexe”
Am luat legătura cu şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş, Bogdan Olaru. Acesta ne-a confirmat că au fost incendii de vegetaţie pe suprafeţe extinse, dar ne-a făcut şi câteva precizări cu privire la eventualele despăgubiri.
„Am intervenit în zonă cu cinci autospeciale. Dar în câmp, de exemplu, nu sunt hidranţi, aşa că e greu să stăpâneşti focul. Pe de altă parte, spuneţi că oamenii vor despăgubiri. Dar au făcut sesizare la primărie? Dacă sunt culturile asigurate, atunci intervine asigurătorul. Dacă nu, trebuie văzut ce a declanşat focul şi aşa mai departe. Nu se pot da despăgubiri pur şi simplu, situaţia implică aspecte complexe. Noi am atras în repetate rânduri atenţia oamenilor cu privire la riscurile pe care le implică arderea necontrolată a vegetaţiei uscate”, ne-a declarat Olaru.
„Vor fi verificări”
La rândul său, subprefectul Adrian Bughiu ne-a declarat că, pentru a se da despăgubiri într-o situaţie de criză, trebuie să fie constituită la faţa locului o comisie în termen de 24 de ore cu oameni din primărie şi de la ISU, să constate specialiştii pagubele şi abia apoi să fie luate în calcul eventuale plăţi.
„De când sunt în această funcţie am învăţat că întotdeauana o poveste are cel puţin două moduri de a fi spusă. Aşa că e important ce spun cetăţenii, dar trebuie făcute verificări şi pentru a vedea ce spun specialiştii”, ne-a spus Bughiu. Am încercat să luăm legătura cu primarul Florin Dumitru din Teiu pentru a afla mai multe aspecte, dar edilul nu ne-a răspuns la telefon. Localnicii spun însă că nimeni de la primărie nu s-ar fi sesizat pentru a fi demarate eventuale verificări şi pentru a se ajunge la despăgubiri.
Amenzi… pe hârtie?
ISU Argeş supune atenţiei cetăţenilor următoarele prevederi legale care li se pot aplica în cazul în care îşi incendiază vegetaţia uscată/miriştiile: 1. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, este interzisă arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea, în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. Nerespectarea acestei prevederi legale se sancţionează cu amendă contravenţională a cărei cuantum este cuprins între 3000 – 6000 lei pentru persoane fizice şi respectiv între 25.000 – 50.000 lei pentru persoanele juridice. 2. Conform Hotărârii Guvernului României nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor, efectuarea unor lucrări de arderi a resturilor vegetale fără întrunirea condiţiilor legale şi, respectiv, fără luarea măsurilor de evitare a propagării la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei. 3. Ordinul comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 30/147 din 8 februarie 2010 pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România stabileşte că nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi respectiv faptul că nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente. 4. Protocolul de colaborare privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, încheiat între Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Garda Naţională de Mediu. Pe baza acestuia se urmăreşte, prin acţiuni comune, reducerea cazurilor de ardere a miriştilor şi a vegetaţiei prin sancţionarea celor care încalcă aceste dispoziţii, de către toate cele trei instituţii semnatare ale protocolului. În cazul fermierilor care nu respectă condiţia se pot aplica reduceri ale cuantumului total al schemelor de plăţi şi al măsurilor de sprijin, conform modului de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate, indiferent de suprafaţa arsă. 5. În conformitate prevederile Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 1000 de lei „neanunţarea, prin orice mijloc, a serviciilor de urgenţă, a primarului sau a poliţiei de către persoana care observă un incendiu şi, după caz, neluarea măsurilor, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea acestuia”, precum şi cu amendă de la 1000 lei la 2500 lei „inacţiunea persoanelor fizice şi juridice aflate în apropierea incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe şi care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun pentru limitarea şi stingerea acestora. Problema este: legi avem – le aplică cineva?
Incendierea vegetaţiei uscate este interzisă prin lege, cei care nu respectă acest lucru putând fi sancţionaţi de pompieri, reprezentanţi ai Gărzii Naţionale de Mediu şi cei din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Din păcate, autorităţile nu fac mare lucru în acest sens, iar în lipsa sancţiunilor incendiile de vegetaţie provocate de oameni care „dau foc la loc” au provocat şi continuă să provoace mari pagube.
În plus, sunt puse în pericol vieţi omeneşti, ale animalelor şi gospodăriile, mai ales că la ţară nu sunt puse la punct aşa cum ar trebui sistemele de hidranţi.
