Povestea argeșeanului care a cucerit lumea cu doar 5 dolari pe zi.

Bogdan Veselovski este un tânăr originar din județul Argeș și îi place să-și spună Smiley Traveller – călătorul zâmbăreț. Acesta a văzut mai mult de jumătate din lume doar cu rucsacul în spate și 5 dolari pe zi în buzunar. A dormit sub cerul liber, a făcut sute de autostopuri, a mâncat de la localnici și a trăit fiecare experiență la maximum. Curajos, pozitiv și cu un suflet aventuros, Bogdan a făcut chiar și voluntariat în colțuri diferite ale lumii, reușind să se integreze și să atragă simpatia tuturor celor care l-au cunoscut. Despre pasiunea pentru călătorii, rețelele de socializare, dar și ce aventuri mai are în plan, Bogdan ne-a povestit pe larg în următorul interviu.

– Când și cum a pornit pasiunea ta pentru călătorii?

– Pasiunea pentru călătorie a pornit din familie, mama fiind ghid turistic, iar bunica fiind o împătimită a mersului pe jos și cu trenul. Pasiunea pentru munte și natură a pornit din facultate, când am străbătut potecile Carpaților alături de prieteni. Însă adevărata pasiune pentru hoinărit globul a pornit odată cu un proiect de voluntariat în Malawi, Africa, în urma căruia mi-am dat demisia și mi-am spus că asta vreau să fac mai departe: să văd lumea cu ochii mei, nu doar din cărți și documentare, să interacționez cu localnicii, să văd și să înțeleg cum trăiesc, să cunosc culturi diferite și să simt natura!

– Am putea spune că ai făcut turul lumii. Povestește-ne despre aceste experiențe inedite.

– Pandemia m-a prins într-un tur prin Asia. După ce am terminat de parcurs 900 km pe jos celebrul pelerinaj „Camino de Santiago”, am dus la bun sfârșit proiectul personal de a merge cu autostopul de la Finistera, Spania până la Vladivostok, Rusia, de la un capăt al pământului la celălalt, de la Oceanul Atlantic la Marea Japoniei, după care am vizitat Coreea de Sud și Filipine. Însă granițele s-au închis cât eram pe Insula Borneo, unde am petrecut cinci luni, dintre care mai mult de jumătate în lockdown, în Malaezia. Peripețiile n-au lipsit: după o săptămână petrecută într-un sat de pescari, am locuit o lună cu niște indigeni „alcoolic” de simpatici cu care beam rachiu de orez. Apoi am străbătut jungla, întâlnind vânători băștinași care cu care am mâncat carne de urs. Ulterior m-a prins poliția și m-a băgat în carantină. Până când, într-un final, am trăit o oarecare poveste de dragoste cu o localnică și ale ei patru pisici. Nemaiputând continua periplul prin mărețul continent, am fost nevoit să vin acasă, să o fac pe mama fericită, petrecând iarna alături de ea și să scriu o carte. Din cauza restricțiilor, n-am putut continua aventurile în stilul de până acum, așadar m-am concertat mai mult pe drumeții lungi, pe jos, prin sate și natură. La noi în țară am străbătut o parte din Via Transilvanica și am început să colind crestele Carpaților. În Suedia am parcurs mai bine de 400 km prin sălbăticia Laponiei, în Iordania am mers 100 km prin deșert pe Jordan Trail de la Wadi Rum la Petra, iar în Țara Sfântă am parcurs o bună parte din Israel National Trail, de la Muntele Hermon, la Marea Mediterană și Marea Moartă.

– La un moment dat spuneai că ai supraviețuit cu doar 5 dolari pe zi. Cum ai reușit?

– Cam acesta este bugetul meu de călătorie. Nu plătesc bani pe cazare și transport, ci doar, uneori, pe mâncare. Merg pe jos sau cu autostopul, folosesc aplicații precum CouchSurfing pentru a fi găzduit în mod gratuit și mă implic în proiecte de voluntariat, în general ca profesor de engleză, însă nu numai. De exemplu, în Laponia finlandeză am fost de ajutor la o fermă de cai și câini husky, având prilejul de a vedea aurora boreală, iar în Iordania am trăit alături de beduini în deșert, ajutându-i să comunice cu turiștii.

– Cum decurge o astfel de zi pentru tine? Unde dormi, ce mănânci, cum te deplasezi, ceri ajutorul localnicilor?

– Partea frumoasă este că fiecare zi e diferită și nu știi la ce să te aștepți. Nu există rutină și nici stres, însă e multă aventură. Nu ai habar la cine te urci în mașină sau unde ajungi să petreci noaptea. Lumea vorbește de curaj, eu spun că e vorba de încredere în sine și, mai ales, în oameni. Secretul meu este gândesc pozitiv și cred în oameni buni, filosofie care a funcționat de fiecare dată. Simt că nu mai am frici și că zona mea de confort e atât de extinsă încât pot dormi oriunde, mânca orice și străbate singur poteci neumblate. De când sunt plecat de acasă, cred că jumătate dintre nopți le-am petrecut în cort, în natură sau prin curțile oamenilor, iar cealaltă jumătate, în casele localnicilor. Nu de puține ori mi s-au oferit un acoperiș și o masă fără să cer nimic. În locurile mai puțin turistice, unde încă există autenticitate și ospitalitatea e la ea acasă, lumea când te vede mergând pe jos cu un rucsac mare în spate, te invită la un ceai, la o vorbă sau pur și simplu să le cunoști familia ori satul în care locuiesc.

– Care sunt sentimentele pe care le trăiești în astfel de călătorii?

– Sentimentele sunt de extremă bucurie și emoție că întâlnesc oameni minunați și că văd locuri deosebite! Mă hrănesc cu zâmbetele oamenilor și îmi încarc bateriile din natură.

– Enumeră-ne trei dintre cele mai extraordinare întâmplări pe care le-ai avut în călătorii.

– Pe lângă oameni și natură, pe mine mă fascinează animalele, așadar momentele în care am văzut în habitatul lor natural condorul (Anzii din Peru), țestoasa gigant (Insulele Galapagos), ursul (România), girafa, zebra, elefantul, leopardul, crocodilul etc. (Africa) sunt de nedescris. Sunt fascinat, de asemenea, de religii și credințe. Așadar a fost incredibil să trăiesc printre musulmani, creștini și evrei, să asist la sărbători și diverse ceremonii, precum ritualuri șamanice în jungla amazoniană sau voodoo în Cuba, exorcizare în Africa, comunicare cu spiritele în Filipine. Toate drumețiile la pas au fost extraordinare. Mergând pe jos, vezi lumea cu alți ochi, o poți descoperi și admira cu toate simțurile, iar contactul cu oamenii e mult mai natural și mai frumos.

– Chiar acum te afli într-o nouă aventură, de data aceasta în România, pe Via Carpatica. Ce ne poți spune în stadiul în care te afli acum?

– Ideea de a parcurge integral creasta Carpaților românești o am încă din facultate. Am început în toamnă cu Orientalii din Țara Oașului până în Argeș, străbătând munți din Maramureș, Bucovina, Ținutul Bârgaielor, Ținutul Secuiesc, Vrancea și Buzău, iar acum continui cu Meridionalii și Carpații Occidentali, din Piatra Craiului până în Apuseni via Dunăre. Acum (n.n., 14 august) vă salut din Munții Cernei. Mâine ajung în Băile Herculane (n.n., 15 august).

– Ești activ pe rețelele de socializare, acolo unde postezi videoclipuri și distribui zilnic fotografii. Cât de mult contează susținerea urmăritorilor din mediul online?

– Călătoresc de zece ani, însă, la rugămințile prietenilor, recent, am început să-mi deschid conturi pe diferite rețele de socializare. De făcut poze tot făceam, iar pasul către vlogging a venit de la sine. Susținerea urmăritorilor contează enorm. Ei îmi dau încredere să continui ceea ce fac și să duc la bun sfârșit proiectele pe care mi le propun. E plăcut să știi că cineva te apreciază. Le mulțumesc pe această cale.

– Ce sfaturi le dai tinerilor care se gândesc să îți urmeze exemplul și să pornească în astfel de aventuri?

– Să iubească natura și oamenii, să fie deschiși la minte și la suflet, să fie curioși, să nu ezite să experimenteze lucruri și mâncăruri noi, să-și dorească să iasă din zona de confort și musai să aibă încredere în ei și în cei din jur. Contează enorm să aibă un corp și o minte sănătoasă. Fără un psihic puternic, multă răbdare și un sistem imunitar bun, e cam dificil să te aventurezi așa prin lume. Eu cred mult în vorbele „ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea să se întâmple” și „nimic nu e imposibil”. Să creadă și ei!

– Care sunt planurile și dorințele tare pentru viitor? Cu ce ne vei mai surprinde?

– Vreau să mă reîntorc în Asia și să continui ce nu m-a lăsat pandemia. Visul meu este să-mi sărbătoresc ziua de naștere pe fiecare continent și chiar dacă cifrele nu contează, să vizitez cel puțin 100 de țări. După Asia au mai rămas Oceania, America Centrală și de Nord.

Bogdan Veselovski, om și călător:

https://www.instagram.com/smiley.traveler/

https://www.facebook.com/Smiley-Traveler-103764385225945/

https://youtube.com/channel/UCfgRINfA9GEEMsgtI7OwPDg