Învăţământul profesional şi tehnic se confruntă cu numeroase probleme care fac ca sistemul să nu aibă rezultatele scontate, adică nu produce absolvenţi pregătiţi corespunzător pentru cerinţele pieţei muncii.
Ineficienţa pregătirii practice este explicabilă prin lipsa sau slaba calitate a dotării din atelierele-şcoală, pregătirea modestă de specialitate a personalului din şcoli şi absenţa unor raporturi contractuale clare între şcoală şi potenţialii angajatori.
Note mici, bază deficitară
Din analiza rezultatelor de la admiterea organizată în ultimii ani în judeţ, rezultă că accesul în învăţământul profesional şi tehnic este mai curând rezultatul unui proces de… selecţie negativă, elevii ajunşi în şcoli profesionale şi licee tehnologice fiind, de regulă, cei care obţin cele mai mici note. Plecând de la… nota 1. Vezi şi liceele tehnologice din Argeş, codaşe la bacalaureat.
În judeţul Argeş şi aiurea, sistemul de repartizare computerizată a elevilor, după finalizarea celor opt clase, nu asigură congruenţa între abilităţile copilului şi specificaţiile domeniului în care urmează să se specializeze.
De regulă, repartizarea în învăţământul profesional şi tehnic se face doar pe baza rezultatelor şcolare (media anilor de studiu şi a rezultatelor examenului de evaluare naţională) şi nu cuprinde teste de aptitudini.
În Argeş, baza materială care acoperă domeniile de formare profesională şi profilurile oferite ca specializare este, în continuare, deficitară. Activitatea practică a elevilor se desfăşoară cu precădere la nivelul şcolilor. Conţinutul curriculumului este neadaptat la cerinţele pieţei muncii (inclusiv la specificul local) şi este elaborat fără o implicare a mediului de afaceri.
Materialele didactice nu sunt actualizate conform cerinţelor pieţei muncii, conţinutul lor fiind de multe ori cu mult în urma schimbărilor tehnologice.
Un alt neajuns care frânează evoluţia învăţământului profesional şi tehnic este lipsa prognozelor privind gradul de dezvoltare pe domenii economice şi evoluţia pieţei muncii. Un alt factor descurajant este inexistenţa mecanismelor de monitorizare a inserţiei elevilor pe piaţa muncii, menite să furnizeze informaţii despre domeniile în care absolvenţii de învăţământ tehnic şi profesional se angajează, dar şi despre competenţele specifice pe care tinerii consideră că le-au dobândit în şcoală sau în perioada practicii de specialitate, astfel încât să poată fi îmbunătăţite programele de studiu.
Multe companii preferă să formeze angajaţii la locul de muncă (de exemplu, prin programe de ucenicie), decât să investească în învăţământul tehnic şi profesional.
Deşi esenţa învăţământului profesional şi tehnic constă în combinarea celor două tipuri majore de învăţare – în şcoală şi la locul de muncă – cu această modalitate de lucru nu se pot lăuda foarte multe licee din Argeş. Iar în lista angajatorilor care „pariază” pe acest domeniu se regăsesc, raportat la potenţialul economic al judeţului, puţine societăţi comerciale de calibru.
Automobile Dacia este prima companie din judeţul Argeş care a încheiat parteneriate pentru susţinerea învăţământului profesional dual cu Liceul Tehnologic Construcţii de Maşini Mioveni şi cu Liceul Tehnologic „Astra” Piteşti. În fiecare unitate au fost înfiinţate, pentru anul şcolar viitor, câte o clasă cu 30 de locuri şi specializări diferite, acestea fiind adjudecate de elevi din prima etapă a admiterii (sunt primele promoţii).
