Dr Viorel Pătraşcu
Când a revenit la control, bucuros că i-a trecut suferinţa de piele, distinsul nonagenar despre care am scris cu o săptămână în urmă mi-a adus în xerox un document despre Mântuitorul Isus Cristos. Textul a fost preluat din almanahul Presa Bună pe anul 1944, apărut la Iaşi. Iată în rezumat o epistolă în limba latină pe care ar fi scris-o Publius Ventulus, ca guvernator din Iudeea, Cezarului, în care este vorba de Mântuitorul ce a predicat pentru prima dată înaintea poporului.
„Am înţeles, Cezare, că ai dori să ştii despre bărbatul plin de virtute cu numele de Isus Christos, pe care poporul îl ţine de profet, iar învăţăceii Lui zic că este fiul lui Dumnezeu, creatorul cerului şi al pământului…
În fiecare zi se aud despre acest bărbat lucruri minunate: El înviază morţii şi vindecă bolnavii. Este de statură mijlocie, faţa este plină de bunătate şi iradiază o demnitate înălţătoare, astfel că, privind la el, te cuprind fără să vrei simţăminte de teamă, dar şi de iubire.
Părul lui, până la urechi, are culoarea nucilor mari, coapte, şi de acolo până la umeri este de culoare deschisă, blondă strălucitoare. Îl poartă după datina Nazarienilor: cu cărare la mijloc. Fruntea este netedă, faţa fără încreţituri şi pete. Barba este de culoarea părului capului, creaţă, dar nu prea lungă şi împărţită la mijloc. Privirea este serioasă şi are puterea razelor soarelui. Nimeni nu-l poate privi drept în ochi. Dacă mustră, inspiră frică, dar îndată ce a mustrat, plânge. Se zice că nimeni nu l-a văzut râzând niciodată. Mâinile şi braţele sunt frumoase… Se arată foarte modest… Mama sa este cea mai frumoasă femeie din aceste părţi… Deşi n-a studiat niciodată, cunoaşte toate ştiinţele… Umblă desculţ şi fără acoperământ pe cap… Mulţi zic că el este Dumnezeu, alţii că este amicul Lui… Stau gata Cezare, a împlini orice poruncă referitoare la el.
Ierusalim, ziua a şaptea, luna a unsprezecea. Publius Ventulus, guvernator al Iudeei.”
Scrisoarea a fost găsită în Biblioteca „Lazariştilor” din Roma.
