Incendiile de vegetaţie, greu de controlat
Dincolo de faptul că este necesară pe orice proprietate, curăţenia de primăvară făcută fără cap aduce mari pericole pentru gospodari şi multă alergătură pentru pompieri, care sunt solicitaţi zilnic să stingă unul sau mai multe incendii de vegetaţie. Numai de la începutul acestei săptămţni, spre exemplu, în judeţ au izbucnit nenumărate incendii de vegetaţie uscată, care în unele cazuri ameninţau să se propage la zone împădurite sau la locuinţe şi anexe ale unor cetăţeni. De cele mai multe ori intervenţiile echipelor de stingere sunt deosebit de dificile fie din cauză că nu există căi de acces şi autospecialele nu pot ajunge, fie nu există surse de realimentare cu apă. Potrivit unei statistici întocmite de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în Argeş s-au produs cele mai multe astfel de evenimente la nivel naţional. Numai în ultimele 49 de ore echipajele de pompieri au fost solicitate să intervină pentru stingerea a peste 60 incendii de vegetaţie.
Hectare de mirişti în flăcări
Astfel, la Cepari au ars 3.000 mp vegetaţie, la Valea Danului s-a făcut cenuşă un hectar de iarbă uscată şi mărăciniş, la Muşăteşti, Călineşti şi Albota s-au făcut scrum câte houă hectare de vegetaţie uscată, pe Autostrada A1 au ars peste un hectar de vegetaţie, iar fumul a afectat derularea normală a traficului rutier. La Cocu, flăcările care au cuprins un hectar de vegetaţie uscată au degradat şi pomi fructiferi, aceştia riscând să se usuce din cauză că le-a fost afectată scoarţa. Incendii similare au mai izbucnit la Budeasa, Oarja, Piteşti, Schitu Goleşti, Leordeni, Băiculeşti, Ştefăneşti, Hârseşti, Bascov, Moşoaia, Mihăeşti ori Cicăneşti. În aceste din urmă cazuri a existat pericolul ca flăcările să ajungă la pădurea din imediata apropiere, însă silvicultorii au dat dovadă de vigilenţă şi au acţionat cu mijloace proprii până la sosirea echipelor profesioniste. La Drăganu lucrurile au fost mai grave, fiindcă incendiul izbucnit la vegetaţia uscată s-a extins la o magazie din curtea bisericii şi la litiera de pădure. Acolo au ars 6.000 mp vegetaţie, 500 mp litieră, 20 mp acoperiş magazie şi 10 mc de lemn.
În toate aceste situaţii, cauzele producerii incendiilor au fost în principal aprinderea intenţionată a miriştilor, urmată de focurile deschise lăsate fără supraveghere.
Lege există, dar nu se aplică
Problema e că, deşi există lege care interzice arderile necontrolate, nimeni nu ţine cont de ea. Puţin le pasă oamenilor că riscă amenzi usturătoare, care pot ajunge de la 1.000 la 25.000 lei, aşa cum nu ţin cont nici că metoda curăţirii terenurilor şi pajiştilor prin arderea vegetaţiei uscate este extrem de periculoasă, deoarece focul deschis – chiar şi supravegheat – nu poate fi stăpânit, apărând astfel pericolul propagării de la scânteile purtate de vânt. Dar cum să respecte legea cei care dau foc resturilor vegetale de pe terenuri dacă autorităţile abilitate nu au aplicat sancţiuni? Păi dacă n-au fost niciodată amendaţi, cum să le pese celor care dau foc că pot cădea victime propriei inconştienţe? După toate cele întâmplate, IGSU a dat dispoziţie ca toate inspectoratele pentru situaţii de urgenţă să ia legătura cu reprezentanţii APIA, pentru a nu mai fi efectuate plăţi către fermierii care produc intenţionat incendii.
Val. NICOLAU
