În anul 2020, un robot s-ar putea să candideze pentru postul de prim-ministru în Noua Zeelandă. El există deja, este instruit şi conectat la o platformă de date, interacţionând cu agenţiile de ştiri pe calea Facebook-mesenger. Se dezvoltă continuu, este absolut obiectiv fiindcă se bazează pe fapte şi păreri şi nu uită nimic. În plus, robotul poate fi contactat direct şi permanent, neavând limite de timp. Tăcerea este răspunsul la întrebările care îl depăşesc. Robotul din Noua Zeelandă are momentan informaţii despre piaţa imobiliară, situaţia învăţamântului, a climei, a alegerilor.
Să fie, oare, noua speranţă pentru politică?!
Parlamentul European ridică probleme de ordin etic privind roboţii şi inteligenţa artificială. Întrebarea este: poate fi un robot considerat răspunzător pentru acţiunile sale? Mai ales când ar fi vorba despre capitolul securitate. Comisia Uniunii Europene a cerut recent înfiinţarea unei „Agenţii europene” care să poată urmări roboţii ce trebuie să rămână în slujba oamenilor. Acest lucru trebuie reglementat cât mai repede, înainte ca Japonia, Coreea de Sud şi China, ţări mult mai avansate în acest domeniu, să depăşească frontiere de neimaginat.
Aşadar, Comisia Parlamentară Europeană va trebui să elaboreze baza juridică necesară în aşa fel încât proiectanţii şi producătorii de roboţi să-şi doteze aparatele cu un comutator prin care sistemul să poată fi oprit. La prima vedere, am putea crede că este vorba despre scenarii ştiinţifico-fantastice, dar lumea digitală şi inteligenţa artificială sunt noile realităţi şi dimensiuni cu care oamenii trebuie să se confrunte în viitor.
Mariana Clemens s-a născut la Piteşti. A absolvit cursurile Şcolii Nr. 3, ale Liceului „Zinca Golescu” (promoţia 1966) şi ale Facultăţii de Medicină generală, profil Pediatrie, din Bucureşti. S-a stabilit în Germania în 1982, unde s-a mai specializat în organizare sanitară şi sănătate publică, precum şi în medicină tropicală (secundar). Este în continuare cu tot sufletul alături de România.
