* Sate componente: Poienari, Jugur, Groşani, Valea Îndărăt şi Şerbăneşti;
* Populaţie: 3.404 locuitori (la ultimul recensământ);
* Suprafaţa: 3.860 hectare;

Ion Văduva-Poenaru, scriitor, filosof şi scientist, a văzut lumina zilei în Poienarii de Muscel, o comună musceleană aflată în continuă schimbare. Fiind primăvară, pădurile îmbrăcate mai ales în fag şi gorun sunt brodate cu plante delicate, specifice sezonului, precum: floarea paştilor, brebenei, ghiocei, viorele, untişor şi alte specii care contribuie la înfrumuseţarea acestor plaiuri. La fel ca în trecut, oamenii care trăiesc pe meleagurile pitoreşti duc renumele comunei mai departe nu numai prin hărnicia lor, ci şi prin cultivarea respectului faţă de tradiţiile şi obiceiurile specifice locului. Localitatea se dezvoltă de la an la an. Împreună cu o echipă întinerită şi bine închegată, primarul Ion Banzea duce o bătălie continuă zi de zi, pentru a atinge obiectivele utile comunităţii şi a atrage investitori cu potenţial. „Vreau să termin asfaltarea pe toate străzile, să introduc reţele de canalizare şi să înfiinţez distribuţia de gaze naturale”, acestea sunt cele mai mari dorinţe ale edilului-şef în anul de graţie 2018.

Investiţii în derulare

– Două proiecte prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, în curs de execuţie, termen de finalizare 2018: reabilitarea unui dispensar de centru (Poienari), respectiv captarea unui izvor cu apă potabilă;

– Din bugetul propriu: reabilitarea Grădiniţei Poienari (într-o lună este gata) şi amenajarea unui alt dispensar uman (la parterul şcolii din satul Groşani);

– Podul de la Mărgeşti (peste Valea Dracului), construit de la zero, tot cu bani din regie proprie, o investiţie de 80.000 lei;

– În bugetul local din acest an a fost prinsă şi asfaltarea drumului comunal 42 Poenari-Valea Îndărăt (un kilometru).

Atestare documentară

Satul Jugur este cel mai vechi atestat documentar. Îl întâlnim în actul din 5 august 1462 prin care Vladislav al II-lea întăreşte unor boieri mai multe sate pe care le scuteşte de slujbe şi dajdi. Dintre documentele referitoare la satul Poenari amintim hrisovul lui Alexandru Voievod din 29 mai 1573 prin care întăreşte lui Dan şi fiilor săi stăpânire peste ocina din Poenari.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Poienari, făcea parte din plasa Argeşelul a judeţului Muscel. În 1950, localitatea a fost administrată de raionul Muscel din regiunea Argeş. În 1968 a trecut la judeţul Argeş. Pentru a o diferenţia de altă aşezare din judeţ, comuna şi satul ei de reşedinţă au luat atunci numele de Poienarii de Muscel.

Aşezare geografică

– Se află în estul judeţului, pe culmile de pe malul stâng al Râului Târgului, în zona izvoarelor râului Drăghici. Este străbătută de şoseaua judeţeană DJ738, care o leagă spre sud-vest de Mihăeşti (unde se termină în DN73) şi spre nord-vest de Schitu Goleşti (unde se termină în acelaşi drum naţional);

– Este aşezată la 8 km de oraşul Câmpulung Muscel şi la 55 de km de reşedinţa de judeţ, Piteşti;

– Sub aspectul reliefului se încadrează în totalitate în Subcarpaţii Getici.

Sărbători locale

– Ziua comunei (în august 2018, a XV-a ediţie);
– Serbarea pastorală „Urcă oile la munte” (în mai 2018, a XV-a ediţie);
– Serbarea câmpenească de Sf. Mărie (marcată din anul 1850).

Personalităţi locale

* Ion Văduva-Poenaru (născut la 15 noiembrie 1934 – decedat la 24 august 2010) – poet, prozator, filosof, eseist şi scientist;
* Medicul urolog Viorel Jinga, prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, profesor şi cercetător.
”
„În faţa Monumentului m-aştern în gând pios şi albă-nchinăciune; în el ghicesc cum neamul meu etern se face dor, în mine să se-adune. Pe tălpi culeg sărutul lui de iarbă Şi-n ochi aduc din zare timpu-ntreg. Mă uit la piatră, piatra să-nţeleg, Mă uit la timp, clepsidra să mă fiarbă, învinşi, în piatră dorm străbunii daci. Da-n umbra lor, vecia-n mine suie… învingătorii le-au durat statuie, Să urce pe-ai milenilor araci; Ca strănepoţi să trecem peste ani Sub chip sfinţit de daci şi de romani…” („Eternitate”, citat din cartea „Metopele neamului”, de Ion Văduva-Poenaru)
”

Puncte tari

– Proximitatea faţă de oraş (Câmpulung), Dealul Măţău şi Pârtia Măţău;
– Preţuri accesibile la cumpărarea terenurilor agricole şi forestiere;
– Toate şcolile şi căminele culturale reabilitate;
– Iluminat public asigurat în toată comuna;
– Drumuri comunale asfaltate pe o lungime de aproximativ 10 km;
– Micşorarea preţului la apă potabilă prin captarea unui izvor;
– Acces la telefonie mobilă;
– Frumoasele livezi de pruni, meri, peri etc.;
– Patru poverne funcţionabile;
– Clasa de confecţionat instrumente muzicale (fluiere) – secţie externă a Şcolii Populare de Arte şi Meserii Piteşti;
– Păstrarea tradiţiilor strămoşeşti şi promovarea portului popular la evenimentele locale.

Puncte slabe

– Lipsa canalizării (proiectul este depus);
– Lipsa reţelelor de gaze.

Ameninţări

– Cursurile de apă din Valea Poenari şi Valea Jugur care nu au mai fost amenajate de circa 50 de ani (slăbirea versanţilor şi adâncirea văilor conduc la prăbuşirea terenurilor);
– Starea de degradare a infrastructurii rutiere;
– Migraţia elevilor către şcolile de la oraş;
– Îmbătrânirea populaţiei.

Oportunităţi

– Înfiinţarea punctelor de colectare a plantelor medicinale (cătină, flori de tei, soc etc.);
– Prin marea întindere a fâneţelor naturale poate fi considerată o regiune ideală pentru creşterea animalelor (ovine, bovine);
– Dezvoltarea turismului rural (case de vacanţă, case de oaspeţi);
– Revigorarea mineritului (zăcământul de cărbune ar putea fi exploatat continuu timp de peste 100 de ani).

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio