Cultura argeşeană este în doliu. În weekend s-a stins din viaţă, la 78 de ani, scriitorul Ion Lică Vulpeşti, cel care a concentrat în scrierile sale lumea ancestrală a satului românesc şi vatra milenară românească.
Deţinător al premiului I pentru proză, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, în 1981, şi comentat la postul „Europa Liberă” înainte de Revoluţie, regretatul prozator a fost tradus şi în limba rusă.
Scriitorul „potrivit la scriitură cu Nicolae Velea şi Fănuş Neagu” a lăsat moştenire volume de proză importante, precum: „Ziua cu gândurile-n hăţuri” (1981); „După amiezi cu cai” (1987); „Dom’ Petrică şi celelalte” (1991); „Prinţul cenuşiu” (2004); „O poală cu ouă” (2006), „Dintr-o palmă” (2016). De-a lungul timpului a publicat studii, articole şi recenzii în revistele: „Argeş”, „Luceafărul” şi „România literară”. Totodată a fost preşedinte al Cenaclului literar „Liviu Rebreanu” Piteşti (1974-1978) şi membru fondator al Filialei Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România (2002).
Originar din comuna Dobroteasa, satul Vulpeşti, judeţul Olt, Ion Lică Vulpeşti a desfăşurat activitate didactică în şcoli (Tigveni, Merişani) şi licee („Mihai Viteazul”, „Zinca Golescu”) din Argeş; între anii 1990-1991 a fost inspector şcolar general în cadrul Inspectoratului Şcolar Argeş.
Mirela NEAGOE
