Centrul, etapa a II-a de modernizare
Astăzi şi mâine sunt programate la Piteşti mai multe manifestări sub genericul „Zilele Municipiului”. Se împlinesc 628 de ani de la prima atestare documentară, aşa încât azi, la ora 11, va fi o evocare istorică pusă în scenă de actori ai Teatrului „Al. Davila” la statuia lui Mircea cel Bătrân. Iar mâine va fi oficiat un Te Deum la Primărie, căci este ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, patronii spirituali ai Piteştiului.
De-a lungul timpului, oraşul s-a schimbat mult. Specialiştii cred că e loc şi de mai bine, alţii spun că s-a făcut destul. Cert este că Piteştiul trebuie să lupte (prin liderii săi, desigur) pentru a căpăta statut de capitală de regiune atunci când se va pune problema înfiinţării unor noi forme de organizare administrativ-teritorială. Altfel, ar putea urma declinul.
„Avem probleme estetice”
Piteştiul a fost construit ca oraş industrial, cu cartiere dedicate unor platforme industriale (Prundu-Arpechim, Nord-Găvana). Puterea economică s-a diminuat, însă, din păcate. Problema este că multe clădiri frumoase au fost demolate pentru a li se face loc blocurilor, iar construcţiile vechi rămase fie au fost transformate în localuri, fie sunt în paragină. Între timp au apărut şi cartiere noi precum Turceşti, Tancodrom, Calea Drăgăşani, în general zone de vile. Sunt multe blocuri unde reabilitarea termică s-a făcut după ureche, iar cromatica e sorcovă. Pe de altă parte, au fost construite clădiri impozante precum Muzeul şi Biblioteca Judeţeană şi au fost amenajate parcuri (Lunca Argeşului, Tineretului). Ce părere au, însă, specialiştii în urbanism? „Cred că stăm… pe loc. Avem probleme estetice, urbanistice. Dar acestea au apărut deoarece conducătorii primăriei nu vor să apeleze la noi, specialiştii. Nu este niciun arhitect angajat la Primărie. Piteştiului îi lipseşte ochiul de artist, pentru că un arhitect este şi artist. Să nu se uite, de exemplu, că l-am avut pe Nicolae Ernst care a proiectat parcurile din Prundu şi de la Lumina, pentru a marca, astfel, intrări în oraş. Mai sunt multe de făcut şi cred că e momentul să se mişte lucrurile”, ne-a declarat Eugeniu Ivănescu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor Argeş. Am încercat să apelăm şi la Mihăiţă Zdrafcu, fostul arhitect-şef al Piteştiului, acum inspector în construcţii, dar acesta era prea… ocupat, în vreme ce arhitecta-şefă a judeţului, Andreea Tache, ne-a îndrumat spre Ordinul Arhitecţilor.
Primăria Piteşti
Industrie versus hipermarketuri
După anul 1965 au fost construite mari obiective economice în Piteşti şi în imediata apropiere: Întreprinderea de Motoare Electrice – 1967 (Ana IMEP), Întreprinderea de Autoturisme Dacia – 1968 (Automobile Dacia), Combinatul Petrochimic – 1969 (SNP Petrom, sucursala Arpechim Piteşti), Rafinăria de petrol (1969), Fabrica de preparate din carne (1969), Fabrica de pâine (1969), Fabrica de piese auto şi produse metalice (1969), Întreprinderea de stofe Argeşana (1969), Fabrica de bere (1969), Combinatul de articole tehnice din cauciuc – 1970 (ROLAST). Din păcate, după 1989, multe dintre aceste unităţi au dispărut sau sunt aproape de a fi demolate (cum este cazul rafinărei Arpechim), iar locul lor a fost luat de hipermarketuri. Primăria încearcă în acest an să dezvolte pe locul unui fost CET pe cărbune primul parc industrial. Dar oraşul mai respiră economic datorită industriei auto. „Trecând peste durerea dispariţiei unei bune părţi din industria Piteştiului, putem spune că industria auto a rezistat şi generează cele mai multe locuri de muncă. Piteştiul şi Argeşul încă sunt fruntaşe din punct de vedere economic, deşi nu la nivelul de altădată. De asemenea, nu toate ramurile s-au dezvoltat la fel de armonios în timp”, ne-a declarat omul de afaceri Gheorghe Badea, prim-vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş. În Piteşti sunt acum înregistraţi 7.754 agenţi economici, dintre care 1.591 au cel puţin şase salariaţi, 62 au între 101 şi 500 salariaţi, iar şase companii au peste 500 de salariaţi.
Biblioteca Judeţeană
Între Polul Nord şi Ecuator…
Piteştiul a fost atestat documentar pentru prima dată la 20 mai 1388, într-un document al domnitorului Mircea cel Bătrân. În anul 2013, Piteştiul a fost desemnat „Oraş European al Sportului”, iar la sfârşitul anului 2015 şi-a depus candidatura pentru titlul „Capitala Verde a Europei 2016”, fiind singurul oraş din România care aspiră la obţinerea acestui titlu. „Simfonia Lalelelor” este cea mai importantă şi mai cunoscută manifestare dendro-floricolă social-culturală, artistică, sportivă şi comercială a Piteştiului. Geografic, oraşul se situează, matematic, la punctul de intersecţie al paralelei 44°51’30” latitudine nordică cu meridianul 24°52′ longitudine estică, la distanţă relativ egală faţă de Polul Nord şi de Ecuator, paralela 45° trecând la 20 km nord de Piteşti. Aşezat între dealuri înalte, pe terasele râului Argeş, oraşul are o suprafaţă intravilană de 2.805 ha. Localitatea se află la o altitudine de 250 m la nivelul albiei minore a râului Argeş (sud) şi de 356 m în cartierul Trivale (vest). La nord-vest de terasa Trivale-Papuceşti se află cota de 373 m, iar la est de Valea Mare-Podgoria, cota de 406 m. În sectorul de vest-sud-vest al satului Mica, în comuna Bascov, se găseşte cota de 439 m (Pădurea Bogdăneasa).
Populaţie
Populaţia estimată la 8 februarie 2016 era, conform site-ului Institutului Naţional de Statistică (www.insse.ro), de 177.485 persoane. Populaţia estimată pe zone: Nord-Găvana – 35.213 persoane; Centru – 7.170; Trivale – 24.369; Războieni – 14.731; Craiovei – 15.459; Banat – 13.951; Exerciţiu – 3.905; Fraţii Goleşti-Prundu – 18.316; Tudor Vladimirescu – 6.531; Calea Bucureşti-Ceair – 14.039; Calea Câmpulung – 1.012; Negru Vodă – 17.944; Mărăşeşti – 4.845.
Claudiu DIŢA
