Piteştiul, agresat de construcţii oriunde şi cu orice preţ!

Parcă am fi în perioada de „boom” imobiliar de acum câţiva ani (Doamne fereşte, ştim cu toţii că a urmat recesiunea!): se construieşte peste tot, într-un ritm alert. Nu scapă nicio bucăţică de teren neatinsă! În special la Piteşti este o adevărată ofensivă a constructorilor, iar primăria nu are mare lucru de făcut. Dacă se opune unui proiect, este dată în judecată şi, apoi, construcţia tot se face. Instanţele consideră că dreptul la proprietate şi la liberă iniţiativă este sfânt. O fi, dar chiar cu orice preţ?

Legea e neclară

Săptămânal, pe site-ul Primăriei Piteşti sunt postate anunţuri de intenţie privind construcţia unor blocuri. Unele cu două etaje, altele cu şase, ba chiar complexe de locuinţe. Dezvoltatorii imobiliari vânează zonele în care pot ridica asemenea construcţii, indiferent de suprafaţă. Aşa se face că şi pe 100 de metri pătraţi se ridică blocuri. „Avem de-a face cu o avalanşă de planuri urbanistice de detaliu, zonale etc. Se construieşte mult. Cumpără cineva 100-200 metri pătraţi de teren şi, gata, face bloc. Legea este neclară, nu prevede suprafeţe limită pe care să se poată construi. În plus, după ce m-am opus unor proiecte, am fost şi ameninţat!”, a spus, cu năduf, consilierul local Cristian Gentea, preşedinte al comisiei de urbanism din Consiliul Local. „Am blocat câteva astfel de proiecte. Ne-am trezit însă în instanţă, daţi în judecată. Problema este că vin cu propunere de şapte etaje, se revoltă un vecin-doi, facem şi noi observaţii, după care se încadrează la două-trei etaje şi tot fac ce vor. Legislaţia nu ne ajută”, a spus, la rândul său, primarul Cornel Ionică. Iar consilierul Dănuţ Dinu a remarcat un alt aspect: fiindcă ar putea fi traşi la răspundere pentru refuzarea unui proiect, consilierii vor ajunge să nu mai facă niciun comentariu la propunerile investiţionale.

Studiu de caz

Peste tot în Piteşti sunt deschise şantiere pentru construcţia de blocuri mai mari sau mai mici. Unele sunt aproape gata (de pildă, pe strada Mihail Kogălniceanu, zona Popa Şapcă, între case). Pe panta Craiovei, acolo unde altădată copiii se bucurau iarna de săniuş, se construiesc tot blocuri. La fel şi în Găvana. Cum e o bucată liberă de teren, hop şi şantierul! Iar antreprenorii îşi asumă că vor asigura locuri de parcare (subsol şi sol) pentru maşinile viitorilor proprietari, dar acest lucru nu se întâmplă, iar aglomeraţia pe străzi se măreşte. Un caz: pe strada Ţepeş Vodă (100 metri) sunt case. Doar în capătul dinspre centru este un bloc – al „rechinilor”, cu referire la „grangurii” care au primit acolo repartiţie. Ei bine, doi antreprenori au cumpărat case, le-au demolat (unul spre Ştrand, altul în apropierea blocului „rechinilor”) şi vor face blocuri. Strada este şi aşa aglomerată cu maşinile proprietarilor (parcate de o parte şi de alta; se circulă doar pe trotuare). La un bloc sunt „programate” opt apartamente. Cum „moda” e ca fiecare familie să aibă mai multe maşini, imaginaţi-vă că la balamucul de pe strada respectivă (paralelă cu strada Râurilor şi cu strada Sfânta Vineri; este intens circulată de părinţii care îşi duc copiii la Şcoala „Nicolae Iorga”) se vor adăuga alte 10-16 maşini numai la blocul ce se construieşte lângă nr. 1 Bis. În capătul de jos al străzii, alte maşini noi. Dacă la parter se vor face şi niscaiva spaţii comerciale, se poate spune că strada cu pricina – foarte liniştită, acum – va deveni un coşmar!

Fuga la periferie…

În ultimii ani, Piteştiul s-a dezvoltat foarte mult. „Au apărut cartiere pe toate coclaurile!”, zicea cândva primarul Cornel Ionică. Şi are dreptate. Chiar el locuieşte într-o zonă – Calea Drăgăşani-Trivale – în care altădată era un câmp cu ciulini. Acum acolo este un cartier. La fel pe „Platoul Soarelui”, la fel în Găvana, în Zamfireşti, la Tancodrom sau pe Tarlaua 22, ca să nu mai vorbim de Calea Câmpulung. Asistăm la un fenomen aparte: dacă înainte de 1989 toată lumea voia să stea în centru sau în zone semicentrale, acum mulţi fug de la bloc şi din aglomeraţia urbană spre zone de vile (desigur, există şi potenţial financiar), unde trăiesc visul de a sta la casă, fără stresul vecinilor şi al inundaţiilor-surpriză. Nu este, deci, de mirare că mulţi piteşteni au fugit spre Ştefăneşti, Mărăcineni, Bradu sau Bascov, unde şi-au făcut case (în timp ce populaţia din multe localităţi ale judeţului scade, în cele enumerate mai sus a crescut). Motive pentru această fugă sunt destule: e un alt standard de trai, nu mai e aglomeraţie, poluarea e mai redusă etc.

Statistică

Şi datele specialiştilor confirmă că se construieşte mult. Direcţia de Statistică Argeş precizează că, numai în luna ianuarie 2017, în judeţ au fost eliberate 55 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale – adică locuinţe; dintre acestea, 39 au fost pentru mediul rural (70,9%), iar 16 pentru mediul urban (29,1%). Comparativ cu luna corespunzătoare a anului trecut, au fost eliberate cu trei autorizaţii mai multe (+5,8%). În aceeaşi perioadă au fost eliberate şi 28 autorizaţii pentru alte clădiri (producţie, hale, birouri), dintre care 20 în mediul rural şi opt în mediul urban. Comparativ cu luna ianuarie 2016, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru alte clădiri a crescut de 2,8 ori.

Claudiu DIŢA