Prin toamna anului trecut, ziarul nostru a dedicat o serie de articole manierei în care unii dintre şoferii Publitrans înţelegeau să îşi facă meseria. Pentru cei care nu au citit ori nu-şi mai amintesc despre ce e vorba, precizez că articolele respective incriminau, în mare parte, lipsa de respect şi de consideraţie arătată faţă de călători de către unii şoferi de autobuz. Accentuez: doar de către unii.
Inserarea pe pagina noastră de internet a acelor articole, precum şi pe contul de Facebook al „Argeşului” a provocat, la vremea respectivă, o avalanşă de comentarii. Cele mai multe dintre ele, cum era de aşteptat, deloc măgulitoare la adresa şoferilor Publitrans. Firesc, pe undeva: dacă un călător e mulţumit de condiţiile de transport, n-o să scrie despre asta nicăieri. Va scrie, însă, dacă autobuzul nu e curat, dacă şoferul bruschează frânele autobuzului, dacă e zăpuşeală vara în habitaclu, sau frig, iarna etc.
Acum, la câteva luni distanţă de la publicarea acelor articole, prin care ceream, în numele opiniei publice, mai mult respect pentru călătorii care plătesc ca să circule cu autobuzele de oraş în condiţii cât de cât civilizate, putem spune că demersul nostru a dat roade. Colega Mirela Neagoe a semnalat, de altfel, chiar luna trecută, gestul unui şofer de la Publitrans care a returnat portofelul – conţinând aproape 1.000 lei – unui călător care-l pierduse în autobuz, refuzând, ulterior, recompensa oferită de acesta. Dincolo de acest aspect, iată câteva fragmente dintr-un dialog purtat de noi, pe cale electronică, cu un alt şofer de autobuz urban:
„Vă dau dreptate că sunt unii şoferi aşa cum spun călătorii (lipsiţi de respect faţă de aceştia – n.n.) şi că nu prea sunt făcuţi pentru transportul de persoane, dar, cu toate astea, există şi şoferi cu bun-simţ! Nu sunt cel mai bun conducător auto, dar, de multe ori, înainte de plecarea de pe loc sau înainte de frânare, mă gândesc că acel călător a plătit doi lei pentru o călătorie cu autobuzul… De când cu «cearta» asta pe internet între conducătorii auto şi pasagerii autobuzelor, am început să mă pun în locul călătorilor… Ba chiar acu’ două zile am circulat cu un coleg, în spate, în picioare şi… da, am văzut că lipseşte un pic «confortul» în timpul mersului, iar dialogul dintre colegul meu şi un alt participant la trafic nu a fost prea ortodox. Aşa că am început să le dau mai multă atenţie celor pe care-i transport, mai ales că preţul biletului nu-i deloc mic!”
O simplă călătorie prin oraş cu autobuzul condus de respectivul şofer (fără ca acesta să ştie că i-am fost pasageri) ne-a confirmat că omul chiar le dă atenţie celor care i se urcă în maşină. Vorbelor i-au urmat faptele, pe scurt.
Regret că interlocutorul nostru ne-a spus limpede că doreşte să îi păstrăm anonimatul. Semnalăm, totuşi, atitudinea sa, una pe care o apreciem ca fiind demnă de laudă. Una de natură să ne determine să sperăm că problemele din transportul urban de călători la Piteşti pot fi rezolvate.
Astfel de oameni, precum şoferul care ne-a scris, sunt ei înşişi speranţa că buna cuviinţă n-a sucombat pe de-a întregul, nici în acest domeniu şi poate că nici în altele.
E o satisfacţie imensă pentru noi, cei care muncim în această redacţie: a izbuti să schimbi, fie şi în parte, ceva ce merge prost e pentru noi un indiciu că facem bine ceea ce facem.
E păcat, din punctul nostru de vedere, că astfel de atitudini, venind, de data aceasta, din partea unui şofer de autobuz, nu prea-şi au corespondent la nivelul a ceea ce numim, poate prea pretenţios, clasă politică. Sperăm, totuşi, că se vor găsi şi candidaţi la diversele primării ori consilii locale care să spună, asemenea şoferului de la Publitrans, „am început să dau mai multă atenţie celor pe care vreau să-i conduc”.
Sorin SIMION
