Sediul Primăriei şi al Consiliului Local

Sediul Primăriei şi al Consiliului Local

Primar: Eugeniu Pătru
Viceprimar: Nicolae Samoilă
Secretar: Crina Niţu
Contabil: Maria Hirică

Populaţie: 5.702 locuitori
Suprafaţă: 4.397 ha
Sate componente: Pietroşani (reşedinţa), Bădeşti, Găneşti, Retevoieşti şi Vărzăroaia

Ştiaţi că satul Bădeşti din comuna Pietroşani este cel mai vechi sat atestat documentar din Ţara Românească? Localitatea dichisită cu oameni gospodari are case frumoase şi uliţele îngrijite, aproape în totalitate asfaltate. Primarul Eugeniu Pătru s-a afirmat cu succes în conducerea acestei aşezări cu rădăcini adânc înfipte în istorie. Când a vorbit despre proiecte, edilul-şef a subliniat munca efectuată în echipă.

Proiecte în derulare:

– Extindere alimentare cu apă în satul Retevoieşti (fonduri de la bugetul local);

– Extindere Şcoala Gimnazială Pietroşani.

Primarul Eugeniu Pătru

     Proiecte noi:

     – Alimentare cu apă – distribuţie      în satul Bădeşti (PNDL);

     – Înfiinţarea reţelei de apă uzată      în comună (PNDL);

   – Extindere Şcoala Gimnazială       Retevoieşti (fonduri proprii);

    – Regularizarea pârâului   Turitoaia  din satul Retevoieşti   (fonduri proprii);

– Modernizare şi reabilitare cămin cultural – sat Retevoieşti (fonduri europene);

– Asfaltare strada Morii din satul Retevoieşti (fonduri proprii).

                               Dispensarul din comună

Din negura vremurilor

Fost sat domnesc, Bădeştii a fost proprietate a domnitorului Nicolae Alexandru Basarab, fiul marelui Basarab I, dăruit apoi prin hrisov Bisericii Domneşti din Câmpulung (actuala Mănăstire Negru Vodă), în anul 1352. Dar documentele atestă că satul Bădeşti exista din vremuri mult mai vechi. Vestigiile descoperite aici (un ciocan de piatră, unelte de silex, un ou de cremene şlefuit etc.) demonstrează existenţa vieţii şi deci a unei populaţii şi aşezări cu mult înainte de anul apariţiei în documente. De altfel, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu recunoştea că Bădeştii este cea mai veche aşezare rurală din Ţara Românească.

Locuitorii satului Bădeşti s-au ocupat din cele mai vechi timpuri, ca şi astăzi, cu pomicultura şi creşterea vitelor, dar şi cu prelucrarea manuală a lemnului de sită, ulucă, doage, obezi etc. Este dotat, în acest sens, cu ateliere în care se află utilaje specifice cu care se realizează produse din lemn, mobilier sculptat etc.

     Aşezare geografică

Comuna se află în zona central-nordică a judeţului, pe malurile Râului Doamnei. Este străbătută de şoseaua judeţeană DJ731, care o leagă spre nord de Domneşti (unde se intersectează cu DN73C), Corbi şi Nucşoara şi spre sud de Coşeşti şi Dârmăneşti (unde se termină în DN73). La Retevoieşti, din acest drum se ramifică şoseaua judeţeană DJ731D, care duce spre sud la Coşeşti, Dârmăneşti şi Miceşti.

       Monumente istorice

În comuna Pietroşani se află siturile arheologice de interes naţional de la Retevoieşti. Cel de la „Cotul Mătuşii”, la est de sat, pe terasa Văii Diaconului şi Văii Crucii, cuprinde urme de aşezări din eneolitic (cultura Sălcuţa) şi din Epoca Bronzului (cultura Tei). În situl de la „Silişte”, aflat pe proprietatea Stoicescu Miron, pe malul drept al Râului Doamnei, se află urmele unei curţi boiereşti medievale, cu ruinele unei incinte şi ale unei biserici din secolele al XV-lea–al XVI-lea. Tot de interes naţional sunt şi monumentele memoriale sau funerare reprezentate de două cruci de piatră aflate în acelaşi sat, una din 1740 aflată pe drumul spre Vărzăroaia în dreptul casei Căvescu Valeriu şi una din 1740-1741 aflată în grădina lui Bucur Sârbescu.

Monumente istorice de interes local (de arhitectură): biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” şi „Sfânta Filofteia” (1896–1902) din Bădeşti; biserica de lemn „Naşterea Maicii Domnului” (mijlocul secolului al XIX-lea) din Găneşti; primăria (1920) şi şcoala veche (1909), ambele din Pietroşani; biserica „Sfânta Treime” (1795) şi cula Drugănescu cu parcul (1822), ambele aflate în satul Retevoieşti.

Personalităţi locale:

Sever Iosif Georgescu, fizician, inventator, profesor şi cercetător;

Ion Bungescu (n. 16 martie 1898, Retevoiești, județul Argeș – d. 19 aprilie 1948, București) a fost un general și inventator român.
De numele generalului Ion Bungescu se leagă apariția primelor tunuri antiaeriene din armata română și primul aparat de conducere a focului românesc. În 1925 a realizat primul aparat central de tragere, care a fost pus în serviciu în 1926, intrând în dotarea bateriilor artileriei antiaeriene înzestrate cu tunuri de calibru 7,62 mm produse în Cehoslovacia. Un al doilea model, perfecționat, a fost introdus în înzestrarea artileriei antiaeriene în anul 1928. Aparatul se baza pe metoda geometrică de calcul, toate măsurătorile și calculele se efectuau de către aparatul central de tragere care transmitea continuu la tunuri elementele de tragere: unghiul de înclinare, azimutul, distanța, focos, -prin teleindicație-, permițând astfel ca ochirea să se execute indirect. Ca urmare a activităților sale de inventator, în 20.12.1936, Ion Bungescu a devenit membru corespondent al Academiei de Științe din România iar în 05.06.1943 a devenit membru titular al acesteia, în Secțiunea VII – Geniu militar.

Eugeniu Pătru: „Îmbătrânirea populaţiei, depopularea satelor prin plecarea tinerilor în străinătate şi scăderea natalităţii, precum şi lipsa locurilor de muncă sunt principalele probleme cu care ne confruntăm. În ciuda acestor neajunsuri, viaţa economică a comunei trebuie revigorată şi dezvoltată în toate domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerţ şi silvicultură. Locuitorii din Pietroşani doresc să se întâmple lucruri bune şi în comunitatea lor. Mai ales că oamenii noştri sunt harnici, muncitori, pricepuţi în diferite meşteşuguri”.

Puncte tari:

– Drumurile comunale sunt asfaltate în proporţie de 90%;

– Iluminatul public este funcţional pe toate străzile din comună;

– Internet, tv. cablu, telefonie fixă şi mobilă;

– Trasee asigurate pentru transportul în comun (maxi-taxi şi autobuze);

– Terenuri disponibile la vânzare (preţuri avantajoase);

– Folosirea pe scară redusă a substanţelor chimice pentru cultivarea terenurilor agricole;

– Populaţia locală preţuieşte patrimoniul cultural;

– Elevii participă la manifestări artistice;

– Ponderea populaţiei cu nevoi de asistare este mică;

– Facilităţi oferite investitorilor;

– Există pe raza comunei mai multe firme de prelucrare a lemnului, o firmă de prelucrare a polistirenului, o staţie PECO, două pensiuni turistice şi două parcuri de distracţii pentru copii;

– Există forţă de muncă cu calificarea necesară pentru activităţile existente;

Puncte slabe:

– Spaţii de cazare şi servicii de turism insuficiente în raport cu potenţialul zonei;

– Nu există suficiente iniţiative;

– Lipsa investitorilor;

– Fărâmiţarea terenurilor.

Ameninţări:

– Scăderea populaţiei;

– Îmbătrânirea populaţiei;

– Mirajul străinătăţii (plecarea tinerilor spre alte zări în căutarea locurilor de muncă).

Oportunităţi:

– Posibilităţi de practicare a unei agriculturi performante (creşterea animalelor, cultivarea produselor agricole);

– Posibilitatea dezvoltării unui abator local şi a altor investiţii care să absoarbă forţa de muncă existentă;

– Oportunitatea dezvoltării turismului şi a unor servicii adiacente;

– Posibilităţi de lansare a unor activităţi economice tradiţionale.

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio