Mihai Coţovanu
Sâmbăta trecută, la Galeria „Arta” din Câmpulung Muscel a fost vernisată expoziţia „Dramatismul şi sublimul în pictură” cu picturi semnate de pictorul ieşean Mihai Coţovanu, membru al Uniunii Artiştilor Plastici.
În Anul Centenarului României Întregite, reputatul artist le-a prezentat iubitorilor de pictură din prima capitală de scaun a Ţării Româneşti un ansamblu de lucrări variate, reunind activitatea sa din ultimii trei ani.
Avându-şi rădăcinile în comuna Avântu, judeţul Iaşi, aflată în perimetrul Culturii Cucuteni, artistul consideră că aceasta l-a marcat prin influenţa tradiţiei, a perfecţiunii formei şi a stilizării imaginii, care apar în pictura sa. Recunoaşte că verdele specific, crud, desluşit în tablourile sale de criticii de artă provine din peisajul copilăriei sale, de unde începe „Drumul spre eternitate” (titlul unui splendid tablou îndrăgit de Sofia, fiica cea mică a pictorului, în vârstă de 10 ani).
Ca împătimit al peisajului pictat „en plein-air”, pe urmele postimpresioniştilor, tablourile expuse reunesc peisaje din Câmpulung, Stoeneşti, din ţară şi din străinătate – din Barbizon (Franţa) şi Veneţia (Italia).
Ceea ce distinge inconfundabil pânzele sale este lumina blândă care le învăluie, sporind frumuseţea culorilor şi încărcătura de emoţie a imaginilor. Artistul a descoperit cu încântare şi smerenie splendorile infinite ale lumii înconjurătoare, transfigurate de viziunea şi stilul său original.
Alături de peisaje, apar câteva uimitoare naturi statice – „Tufănele”, „Lumina bujorilor”, „Trandafiri albi şi roz” – dar şi o „Natură cu pâine”, admirată îndelung, pictată anul acesta în Săptămâna Mare a Paştelui, după cum mărturisea autorul. Lumina cade pe pâinea sfântă, românească şi bine crescută, „trupul Domnului”, ce s-a jertfit pentru mântuirea oamenilor, alături de câteva obiecte de inspiraţie liturgică: sfeşnicul, vasul euharistic, linguriţa şi un urcior înalt din lut, cu vin pentru împărtăşanie din „Sângele Domnului”.
Una dintre picturile lui M. Coţovanu
Pictorul M. Coţovanu este deopotrivă şi un neîntrecut portretist, alături de predecesorii săi celebri: Al. Ciucurencu, N. Tonitza, Şt. Dimitrescu, O. Băncilă.
La loc de cinste, central, apare pe simeze portretul Regelui Ferdinand „Întregitorul”, într-o splendidă tunică albastră de ceremonie, cu chipul luminat de împăcare, privind viitorul României Mari. Acest portret superb al regelui Ferdinand ar sta bine în orice mare muzeu din ţară, păstrând cu respect amintirea Marii Uniri.
Pictorul a realizat anul trecut portretul de maturitate al lui Mihai Eminescu, la 37 de ani, transpunând genialitatea, dar şi drama suferinţei pe care o traversa marele poet. Acest tablou preluat de administraţia vieneză a venit să marcheze 135 de ani de la trecerea prin Viena a „poetului nepereche”. Pictorul a plantat totodată un stejar în apropierea Universităţii din Viena, ca un simbol al continuităţii, al preţuirii şi al eternităţii geniului românesc.
Expoziţia de la Câmpulung este deschisă până la 20 iulie a.c.
Carmen IORDĂCHESCU
