De mai multă vreme, politicienii noştri aruncă pe piaţă „fumigene” despre modificările Legii 416/2001 (cea care asigură venitul minim garantat), majoritatea dintre ei susţinând că se caută o soluţie pentru a nu mai fi „aruncaţi pe geam” bani nemunciţi. În urmă cu o lună, senatorii din Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială – cei de la PSD şi ALDE – chiar au adoptat un raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege privind modificarea şi completarea acestei legi. Astfel, în condiţiile în care un beneficiar de ajutor social refuză un loc de muncă, acestuia i se poate înceta aplicarea acestui drept şi va putea doar după şase luni să-şi depună dosarul pentru a beneficia de celebra Lege 416. Alte noutăţi cu care vine propunerea legislativă, evident dacă va trece de Camera Deputaţilor, fiind cameră decizională, vizează posibilitatea pe care o are orice membru al familiei de a presta orele care sunt prevăzute pentru a beneficia de venitul minim garantat.
Nici parlamentarii PMP nu se lasă mai prejos şi propun, printr-un proiect de lege depus ieri în Parlament, ca beneficiarii de ajutor social să poată să se angajeze şi la privat, nu doar la instituţii şi servicii publice de interes local, ca în prezent. Potrivit proiectului, firmele îşi vor putea alege muncitorul dorit, achitând contravaloarea muncii prestate de acesta administraţiei publice locale. Potrivit proiectului, „primăriile vor publica online o listă cu persoanele disponibile, iar firmele îşi vor putea alege muncitorul dorit, achitând contravaloarea muncii prestate de acesta administraţiei publice locale”.
Când se va modifica legea, nimeni nu ştie cu certitudine, dar cu siguranţă în preajma alegerilor toţi vor uita de aceste propuneri deoarece din perspectiva unei strategii electorale este sinucidere să te atingi de acest domeniu.
Până una alta, zeci de localităţi din judeţul Argeş au cel puţin câte 100 de persoane cărora li se asigură „de la stat” venitul minim garantat. Anumite familii şi persoane singure sunt îndreptăţite să primească un astfel de ajutor ca formă de asistenţă socială, aşa cum dispune Legea nr. 416/2001. Acest venit – care anual înseamnă foarte mulţi bani – este asigurat prin plata lunară a ajutorului social, fiind acordat pe baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere, împreună cu actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile membrilor acesteia. Documentele se înregistrează la primăria din localitatea de domiciliu.
Trebuie prestată muncă, dar…
Din datele de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Argeş, în judeţul nostru, în ultimii ani, existau aproximativ 8.000 de beneficiari ai venitului minim garantat, pentru care se plătesc anual sume care se învârt undeva în jurul valorii de 5 milioane euro.
În Argeş, „campioane” la acordat ajutor social erau comunele Mălureni (peste 350 beneficiari), Valea Mare Pravăţ (peste 300), Cetăţeni (peste 200) şi Călineşti (peste 200). La polul opus se aflau comunele Mioarele, Dâmbovicioara, Mărăcineni şi Poienarii de Argeş.
În schimbul acestui ajutor, unele persoane majore, apte de muncă, din familie, trebuie să presteze lunar, la cererea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local. Regula nu este valabilă atunci când familia primeşte lunar un ajutor social de până la 50 lei, pentru care orele de muncă sunt stabilite trimestrial şi sunt efectuate în prima lună de plată.
Mai mult, din 2016, beneficiarii primesc în continuare ajutorul fie că vor figura sau nu la primărie cu impozite şi taxe neachitate la data de 31 martie.
Nu întotdeauna ajutoarele sociale au fost acordate îndreptăţit anumitor persoane. Dovada: anual au fost suspendate de la plată mii de astfel de ajutoare în tot judeţul. Cauzele sunt legate în general de neefectuarea orelor de muncă în folosul comunităţii, dar şi de nedepunerea cererii şi declaraţiei pe propria răspundere la un interval de trei luni sau returnarea de la poştă a trei mandate poştale consecutive.
Nu vrem să facem aici legătura dintre ajutoare şi voturi (la locale sau la parlamentare), dar autorităţile statului, alături de primarii localităţilor care acordă cu nemiluita astfel de ajutoare, ar trebui să analizeze foarte serios situaţia celor care primesc astfel de bani şi, în special, a celor care beneficiază de ajutoare fără să presteze muncă la schimb, dacă starea de sănătate le-o permite. Precizăm faptul că Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Argeş nu deţine o situaţie statistică cu privire la persoanele scutite de la efectuarea orelor de muncă. De ce? Fiindcă legislaţia nu prevede raportarea acestor informaţii de către primăriile care gestionează respectivele dosare. În concluzie, doar primarii ştiu câţi oameni sunt scutiţi de muncă şi câţi „prestează” pentru ajutoarele primite. Şi sunt destui care nu „dau nimic la schimb”.
O groază de bani…
După statisticile anilor trecuţi, în Argeş avem puţin peste 145.000 de salariaţi, aproximativ 160.000 de pensionari (e drept că sunt cotizanţi), aproape 12.000 de şomeri (2.248 indemnizaţi) şi, cum spuneam, 8.000 de beneficiari ai venitului minim garantat. Pe lângă aceştia din urmă, mai trebuie luate în calcul la plată, de la stat, alocaţiile, indemnizaţiile pentru creşterea copilului, alocaţiile de plasament, indemnizaţia de hrană şi altele. Adică o groază de bani.
„Umblăm” la lege?
Repet, nu vrem să facem legătura dintre ajutoare şi voturi sau să sugerăm că unii oameni nu sunt îndreptăţiţi să primească sprijin din partea autorităţilor, dar cel puţin în cazul celor aproape 8.000 de argeşeni care primesc venitul minim garantat s-a dovedit de nenumărate ori, chiar în urma unor controale nu foarte „sofisticate”, că unii – foarte mulţi! – nu îşi merită pur şi simplu banii. Şi când te uiţi că în judeţ AJPIS a decontat pentru venitul minim garantat în ultimii ani peste 5 milioane euro anual, nu poţi să nu te gândeşti că o parte din aceşti bani (evident, cei acordaţi incorect) ar putea fi canalizaţi către unităţi sanitare, şcoli, grădiniţe sau multe alte lucrări de interes public.
Cu siguranţă reglementările legale în acordarea acestor ajutoare, în unele cazuri chiar „pomeni”, au scăpări. De aici şi ideea că ar trebui schimbată legislaţia sau, dacă nu, ar trebui înăsprite metodele de verificare a dosarelor întocmite.
