Duminică, 26 mai, argeşenii – ca de altfel toţi românii cu drept de vot – sunt aşteptaţi la urne: au loc alegerile europarlamentare care vor decide cine ne reprezintă în Parlamentul European pentru următorii cinci ani. Este pentru a patra oară când argeşenii votează pentru europarlamentari, după scrutinurile din 2007 (parţiale), 2009 şi 2014. Cea mai mare prezenţă la urne a fost în 2014, în judeţul nostru mergând la vot aproape 33% dintre alegători. Pe de altă parte, tot duminică este şi referendumul pe teme de justiţie convocat de către preşedintele ţării, Klaus Iohannis.

Parlamentul European

Parlamentul European este organismul cu puteri legislative al Uniunii Europene. Este ales direct de cetăţenii UE, o dată la 5 ani. Are 751 de deputaţi (membrii Parlamentului European), în condiţiile în care Marea Britanie încă nu a definitivat Brexit-ul (şi sunt şanse să nici nu o mai facă!). România va avea 32 de reprezentanţi în PE. În prezent, preşedinte al PE este Antonio Tajani. Parlamentul European a fost înfiinţart în 1952, ca Adunare Comună a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, iar din 1962 are actuala denumire. Primele alegeri directe au avut loc în 1979. Sedii: Strasbourg (Franţa), Bruxelles (Belgia), Luxemburg.

Directivele…

Din păcate, în campania electorală de până acum nu am auzit prea multe lucruri pe care viitorii eurodeputaţi vor să le facă pentru România în PE, partidele preferând să se angajeze într-un fel de luptă de gherilă fără consistenţă. Este important însă pe cine trimitem acolo, deoarece în PE se iau decizii privind alocările de fonduri inclusiv pentru România, se decid aspecte care ne privesc pe toţi (celebrele directive care ne spun cum să acţionăm în diverse domenii de activitate) şi, nu în ultimul rând, prin prestaţia europarlamentarilor noştri prestigiul şi rolul ţării noastre în UE poate creşte sau, din contră, să scadă.

Cine votează?

Trebuie ştiut că toţi cetăţenii care au vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua de referinţă (26 mai, în acest caz) inclusiv au dreptul de a vota. Secţiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 7-21. Conform deciziilor Biroului Electoral Central, în secţiile de votare vor fi amplasate trei urne: una pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum, câte una pentru fiecare dintre cele două întrebări propuse de preşedintele Klaus Iohannis. În cazul buletinului de vot pentru europarlamentare, este simplu: puneţi ştampila pe lista partidului pe care îl susţineţi. Întrebările care vor apărea pe buletinul de vot la referendum sunt: „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” şi „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”. Se răspunde cu „Da” sau „Nu”. Un cetăţean care vrea să voteze doar pentru europarlamentare sau doar pentru europarlamentare poate face acest lucru. Potrivit Biroului Electoral Central, introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată, NU atrage nulitatea acestuia. Va mai exista, în fiecare secţie, câte o urnă specială (mobilă), pentru cazurile de votanţi netransportabili. În aceasta vor fi introduse atât buletinul de vot de la alegerile pentru Parlamentul European, cât şi buletinele de la referendum, urmând a fi separate dupa deschiderea urnelor. Este important să reţineţi: nu este obligatoriu votul la ambele scrutine.

Unde votăm?

Se votează la secţia de care aparţineţi, dacă sunteţi în localitatea de domiciliu. Totuşi, votul la altă secţie de votare este posibil. Alegătorii (români sau din alt stat membru) pot vota la orice altă secţie de votare decât aceea unde sunt arondaţi, dacă în ziua votului se află în altă localitate decât cea de reşedinţă. Preşedintele secţiei de votare trebuie sa-i înregistreze pe listele suplimentare de alegători. Este important să ştiţi că veţi primi în mod obligatoriu şi cele două buletine de vot cu întrebările de la referendum, chiar dacă nu vă doriţi să votaţi. Însă, dacă vreţi să vă exprimaţi votul doar pentru un singur tip de scrutin – europarlamentare sau referendum – preşedintele secţiei de votare va bara, în faţa dumneavoastră, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii aferentă tipului de scrutin pentru care nu vreţi să votaţi. Pe de altă parte, dacă aţi apucat să votaţi doar pentru un singur tip de scrutin, dar, pe parcursul zilei, vă răzgândiţi şi doriţi să vă exprimaţi opţiunea şi pentru celălalt, aveţi această posibilitate legală, însă doar până la ora 21, ora închiderii urnelor.

Atenţie! Dacă vă aflaţi în România şi aveţi adresa de domiciu tot în ţară, NU puteţi vota pe baza paşaportului simplu, fie el temporar sau electronic. Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate în ziua votului sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate. Votul prin corespondenţă, votul online, sau votul prin împuternicire nu sunt posibile în România!

Pe cine alegem?

Nu este nevoie de pre-înregistrare pe listele electorale, acestea sunt întocmite în avans de către autorităţi. Totuşi, dacă aţi schimbat recent domiciliul, puteţi verifica dacă înscrierea dumneavoastră pe listele electorale este corectă la adresa: www.registrulelectoral.ro. Partidele politice trebuie să obţină cel puţin 5% din voturi pentru a fi alese în Parlamentul European. Conform legislaţiei europene, toate ţările trebuie să utilizeze un sistem de vot care să asigure o reprezentare proporţională, ceea ce înseamnă că numărul de deputaţi aleşi de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obţinut de partid.

România foloseşte un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine al candidaţilor pe listă. Deşi fiecare ţară are propriile reguli electorale, se aplică o serie de dispoziţii comune. În zilele imediat următoare anunţării rezultatelor, deputaţii noului Parlament formează grupuri politice. Distribuţia forţelor politice în noul Parlament poate determina constituirea unor noi alianţe şi crearea unor noi grupuri. La prima sa şedinţă plenară, noul Parlament îşi alege preşedintele. Parlamentul alege apoi noul preşedinte al Comisiei Europene şi, ulterior, examinează şi aprobă întreaga Comisie.

Alegerile din 26 mai în cifre

Iată însă cele mai importante date legate de alegerile din 26 mai în Argeş:

– Număr de alegători: 530.176;

– Număr buletine de vot: 583197 x 3 (trei tipuri de buletine de vot;

– Număr autocolante: 542.535;

– Număr ştampile cu menţiunea „Votat”: 5 pe secţie, în total 2.600

– Număr de secţii de votare: 520 (dintre care 89 în Piteşti, 26 în Câmpulung, 20 în Curtea de Argeş, 9 în Costeşti, 24 în Mioveni, 10 în Ştefăneşti, 10 în Topoloveni şi 332 în comune);

– Componenţa secţiilor de vot: preşedinte, locţiitor şi 7 membri ai partidelor politice;

– Număr urne în fiecare secţie: 3, una pentru alegerile europarlamentare, două pentru referendumul naţional – câte una pentru fiecare buletin de vot al referedumului.

Distribuire buletine de vot: vineri, 24 mai, către municipii, oraşe şi trei comune cu număr mare de votanţi, iar sâmbătă, 25 mai, către comune.

În data de 25 mai, ora 18, toţi preşedinţii şi membrii secţiilor de vot vor lua în primire materialele electorale.

Cu ce documente se poate vota în ţară?

Documentele cu care se poate vota în ţară sunt:

– cartea de identitate

– cartea de identitate provizorie

– buletinul de identitate

– paşaportul diplomatic

– paşaportul diplomatic electronic

– paşaportul de serviciu

– paşaportul de serviciu electronic

– pentru elevii din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.