Pensii
Senatul a aprobat proiectul noii legi a pensiilor, fără modificări esenţiale faţă de forma primită de la Guvern. Potrivit proiectului, care va fi transmis Camerei Deputaţilor, nicio pensie aflată în plată nu va scădea, iar în anul 2021, punctul de pensie va fi 1.875 lei (deci va creşte). Este foarte bine că pensiile sunt majorate. Problema este că majorarea nu este… sănătoasă, adică nu este făcută în raport cu potenţialul real al economiei, ci din pix şi cu ajutorul… împrumuturilor, nu din producţie. Împovărăm astfel şi generaţiile viitoare, ca să nu mai vorbim că populaţia este în continuă scădere şi nu se ştie cine ne va mai plăti pensiile…
Unde sunt fabricile?
Liberalii au votat împotriva proiectului, după ce majoritatea nu a acceptat amendamentele depuse de opoziţie, în timp ce parlamentarii USR s-au abţinut pentru că nu au fost anulate pensiile speciale. Dacă ne uităm la Argeş, constatăm că numărul angajaţilor este aproape cât cel al pensionarilor – circa 160.000, dar cu o acută criză a forţei de muncă. Altfel spus, contributori la fondul de pensii sunt mai greu de găsit. Cât despre economie, aceasta nu duduie, nici pe departe. În afară de Dacia – noroc cu privatizarea făcută în vremea lui Constantin Stroe! – şi de câteva unităţi care mai produc (cum ar fi Grupul Industrial Componente sau unele unităţi cu capital străin care au apărut pe la Oarja şi Căteasca), economia Argeşului se bazează pe consum (hipermarketurile şi mall-urile să trăiască!). Să crească pensiile, să crească şi salariile, dar să fie şi bani pentru aşa ceva! Or, datele privind PIB-ul şi datoria externă spun altceva.
Creşteri etapizate
Revenind la proiectul de lege adoptat de Senat, acesta prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel: 2019 – 1.265 lei, 2020 – 1.775 lei, 2021 – 1.875 lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. De asemenea, nu sunt modificate nici vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet. Cetăţenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii. În cazul în care vor constata că angajatorii nu le achită contribuţiile vor putea sesiza organele abilitate. Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare. Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte. De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite, şi de la 2 ani la un an pentru condiţiile speciale. O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut trei copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al patrulea copil se adaugă câte un an în plus pentru fiecare copil.
