Lumea este atât de puternic interconectată, încât nu ne mai poate fi indiferent ce se întâmplă într-o parte sau alta a Globului, deoarece efectele se resimt şi la noi. Iar ceea ce ne îngrijorează mai mult în această perioadă este criza declanşată de atacurile asupra câmpurilor petroliere din Arabia Saudită, fapt care a dus la o creştere a preţului petrolului pe plan mondial. Şi nu putem să nu ne gândim că am avut aici, în Argeş, platforma Arpechim care ne asigura rezerve importante de carburanţi şi care poate acum ne-ar fi ajutat să facem faţă crizei anunţate!

Context

Creşterea record a preţurilor petrolului în urma atacurilor cu drone din Arabia Saudită nu putea veni într-un moment mai rău pentru economia mondială, deja în încetinire puternică, aşa cum notează prestigioasa publicaţie Bloomberg. Severitatea efectelor va depinde de cât de mult timp vor persista preţurile ridicate. Totul se întâmplă când, de exemplu, industria germană este în recesiune, iar cea a Chinei încetineşte, ceea ce afectează creşterea celor mai importante economii din Europa, dar şi a statelor emergente, inclusiv România.

Calm aparent

La pompele de carburanţi din ţara noastră e un calm aparent, nu se simt influenţe mari la preţul combustibililor. Astfel, chiar sâmbătă, în ziua atacului, am alimentat cu benzină de la o staţie Petrom din Piteşti, la ieşirea spre Câmpulung, şi am plătit pentru un litru 5,43 lei. Ieri, litrul de benzină era 5,52 lei, dar sunt fluctuaţii fireşti (în anumite zile), ca să nu mai spunem că acum câteva săptămâni plăteam 5,70 lei pe un litru de benzină. Dar semnele nu sunt bune: luni, în primele ore de tranzacţionare, cotaţiile petrolului pe plan mondial au înregistrat cele mai mari creşteri din cel puţin ultimele trei decenii, reînviind speculaţiile că preţurile pot urca şi la 100 de dolari barilul, de la 65,4 de dolari barilul, cotaţia de ieri a Brentului – referinţa internaţională. Ce înseamnă asta? Păi, o majorare puternică a preţului carburanţilor care ar afecta în lanţ sectoare întregi ale economiei, ducând la creşteri de preţuri care ar şterge cu buretele toate creşterile salariale şi de pensii din ultimii ani de la noi din ţară!

Arpechim, pus pe butuci

Unii experţi spun că o mare parte din al Doilea Război Mondial s-a purtat cu ajutorul ţiţeiului românesc. Ulterior, în ţara noastră au fost dezvoltate puternice unităţi ale industriei petrochimice, una dintre acestea fiind şi platforma Arpechim. În acest moment, după ce acum 30 de ani aici lucrau peste 10.000 de oameni, acum mai sunt câteva sute de oameni care se ocupă de supravegherea unor instalaţii oprite. Rafinăria Arpechim a ajuns la compania austriacă OMV care a dispus închiderea acesteia, ca fiind neprofitabilă, şi transformarea zonei într-un imens depozit. Implicit, şi petrochimia Bradu, legată ombilical de Arpechim, a fost oprită. Şi în loc să producem combustibili care să ne ajute în această criză, noi importăm sau depindem de producţia străinilor pe teritoriul ţării noastre. Politicienii au minţit că vor lupta pentru a readuce Arpechim în circuitul economic. Nu au făcut nimic. Nicio pedeapsă nu ar fi prea dură pentru cei care au contribuit la nimicirea acestei „perle” a industriei argeşene şi naţionale, cum era numit Arpechimul cu ceva timp în urmă.

Energie electrică scumpă…

Nu este de ajuns că avem probleme cu preţul carburanţilor. Deşi producem energie electrică din aproape toate sursele posibile, România are, de o lună, cele mai mari preţuri spot la electricitate din Europa. Exportăm energie la preţuri de nimic şi importăm la preţuri uriaşe. În ultima lună (12 august-12 septembrie), preţul spot al energiei electrice tranzacţionate pe piaţa de la Bucureşti a fost, aproape în fiecare zi, cel mai mare raportat la toate preţurile de la bursele din Europa, potrivit datelor publice disponibile pe platforma OPCOM-operatorul pieţei de electricitate şi gaze. Asta deşi încă suntem mult în urma ţărilor dezvoltate din Europa din punct de vedere al veniturilor, deci al suportabilităţii anumitor costuri. Prima problemă ar fi că România de ceva vreme nu îşi mai poate asigura necesarul de electricitate din surse interne, în vârf de consum, astfel că se recurge la importuri. Pe de altă parte, chiar dacă ar mai exista disponibilitate, este posibil ca preţurile de la noi să fie mai mari decât cele ale energiei aduse din sau prin reţeaua ungară, singura dintre cele patru cu care piaţa spot românească (PZU) este cuplată şi cu care are capacitate fizică de interconexiune. În plus, ar putea fi vorba şi despre comportamentul unor furnizori care, în unele momente, trebuie să intre la cumpărare pe piaţa spot pentru că nu aveau contractată energia din timp, pe contracte la termen, pentru clienţii lor. Iar dacă sunt ordine de cumpărare pentru cantităţi mari, este evident că preţurile cresc. Aşadar, vin vremuri grele peste noi. Dar noi ne pregătim de alegeri şi privim la spectacolul candidaţilor care spun că vor să ne facă fericiţi, dar care, de fapt, sunt total rupţi de lumea în care trăiesc!

Distribuie pe Facebook